Bolojan, discuţii cu reprezentanţi ai industriei de apărare despre Planul UE pentru consolidarea capacitaţilor de apărare

Preşedintele interimar al României, Ilie Bolojan, a participat joi, 3 aprilie 2025, la o reuniune de lucru la Palatul Cotroceni, alături de reprezentanţi ai industriei naţionale de apărare şi ai principalelor grupuri sindicale din domeniu.

Potrivit comunicatului de presă al Administraţiei Prezidenţiale, la reuniune au participat reprezentanţi ai Guvernului, inclusiv Bogdan-Gruia Ivan, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, Ştefan-Radu Oprea, şeful Cancelariei Prim-Ministrului, şi Eduard Bachide, secretar de stat în Ministerul Apărării Naţionale, alături de peste 160 de reprezentanţi ai companiilor publice şi private din industria de apărare, precum şi ai asociaţiilor patronale şi sindicale.

Evenimentul a fost moderat de Bogdan Mazuru, Consilier Prezidenţial în Departamentul Politică Externă, care a prezentat şi Planul ReArm Europe. Au mai luat cuvântul Mihai Jurca, Consilier Prezidenţial în Departamentul Administraţie, Politici Publice şi Societatea Civilă, şi Dragoş Anastasiu, Consilier onorific pentru relaţia cu mediul de afaceri în cadrul Departamentului Politici Economice şi Sociale.

Discuţiile s-au axat pe Planul UE pentru consolidarea capacitaţilor de apărare, denumit ReArm/Readiness 2030, o iniţiativă europeană lansată în contextul actualei situaţii de securitate, marcate de războiul din Ucraina şi politică agresivă a Rusiei.

România va urmări integrarea eficientă în acest plan pentru a-şi întări capacitatea de apărare şi a dezvolta industria naţională, valorificând oportunităţile oferite de UE, complementar angajamentelor asumate în cadrul NATO.

Preşedintele Bolojan a subliniat că România are ocazia să-şi consolideze capabilităţile militare, să atragă investiţii în domeniul apărării şi să modernizeze industria de profil, facilitând crearea de locuri de muncă şi transferul tehnologic.

Un alt punct discutat a fost finanţarea proiectelor cu dublă utilizare, atât militară, cât şi civilă, cu accent pe mobilitate militară şi infrastructură. De asemenea, s-a evidenţiat necesitatea unei legislaţii mai transparente şi simplificate pentru stimularea producţiei locale, cooperarea industrială şi atragerea investiţiilor.

Planul ReArm/Readiness 2030, prezentat de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pe 4 martie 2025, este structurat pe cinci piloni:

1. Un nou instrument financiar (Security Action for Europe / SAFE) – împrumuturi avantajoase garantate din bugetul UE;

2. Creşterea sprijinului din partea Băncii Europene de Investiţii, prin extinderea categoriilor de eligibilitate;

3. Flexibilizarea instrumentelor UE existente pentru investiţii mai mari în apărare, inclusiv prin revizuirea Politicii de Coeziune;

4. Mobilizarea capitalului privat pentru dezvoltarea la scara industrială;

5. Creşterea finanţării publice pentru apărare prin activarea clauzei derogatorii a Pactului de Stabilitate şi Creştere.

Obiectivul acestui plan este creşterea coordonată şi accelerată a cheltuielilor de apărare ale statelor membre, reducerea dependenţelor strategice şi consolidarea industriei europene de profil. O listă comună de priorităţi la nivelul UE include domenii esenţiale precum apărarea aeriană şi antirachetă, sisteme de artilerie, rachete şi muniţie, drone şi contramăsuri anti-drone, protecţia infrastructurii critice, mobilitate militară, apărare cibernetică, inteligenţă artificială şi război electronic.

Preşedintele Ilie Bolojan a reafirmat angajamentul României de a implementa acest plan ca o prioritate strategică, menţinând un dialog activ cu industria naţională pentru a maximiza beneficiile acestei iniţiative europene.