Bolojan a stârnit mare vâlvă printre politicieni: Şi-a asumat reforme care ar reseta total funcţionarea statului

Preşedintele interimar al PNL, Ilie Bolojan, a prezentat un plan ambiţios de reforme menit să transforme fundamental clasa politică, administraţia publică şi economia României.

În cadrul unei conferinţe de presă, Bolojan a pus pe masă măsuri-cheie pentru reducerea birocraţiei, eficientizarea aparatului de stat şi creşterea competitivităţii economiei, toate acestea fiind esenţiale pentru consolidarea încrederii în instituţiile statului şi pentru asigurarea unei dezvoltări durabile.

"La propunerea conducerii partidului, am aprobat acest plan de reforme, pe care PNL şi-l asumă prin grupurile parlamentare care vor activa în Parlament din mandatul următor. El are la bază reforma clasei politice, pentru că, fără autoritate, lumea politică nu are cum să facă reforma statului, apoi reforma statului, de asemenea, proiecte pentru economie şi dezvoltare şi, nu în ultimul rând, stabilirea unor reguli bune pentru o ţară de încredere", a declarat Ilie Bolojan.

Reforma clasei politice promovată de Bolojan

- Reducerea numărului de parlamentari la 300, ţinând cont şi de reprezentarea minorităţilor.

- Reducerea subvenţiei pentru partidele politice între anii electorali.

- Limitarea cheltuielilor de campanie în costuri per vot şi stabilirea unui plafon în acest sens.

- Reducerea cheltuielilor administrative pentru demnitari, cabinete, vile de protocol şi aşa mai departe.

- Promovările să se bazeze pe rezultate şi pe profesionalism.

"După ce lumea politică va face aceste lucruri şi va arăta că, într-adevăr, a înţeles de ce românii au votat într-un anumit fel, e nevoie să se facă şi reforma statului", a transmis Ilie Bolojan.

Trei pachete de reformă

1. Reforma administraţiei centrale

- Reducerea numărului de ministere şi de agenţii, comasarea unor servicii deconcentrate; gândiţi-vă că doar Ministerul Agriculturii are în fiecare judeţ 10-11 servicii şi toată agricultura este privată.

- Reducerea numărului de secretari de stat cu cel puţin 50%.

- Audit de eficienţă pentru fiecare autoritate centrală şi pentru companiile de stat cu multe probleme în primele şase luni ale anului viitor.

- Eliminarea sinecurilor; cei care sunt pe posturi în Consilii de Administraţie, autorităţi de reglementare, trebuie să justifice prin competenţă şi prin ceea ce fac acele indemnizaţii.

2. Debirocratizarea, simplificarea şi dereglementarea

- Comasarea autorităţilor, dereglementare, anularea sau simplificarea reglementărilor, digitalizarea şi interconectarea bazelor de date. Dacă nu vom interconecta bazele de date, nu o să avem niciodată digitalizare. Doar vom vorbi de ea. Şi, bineînţeles, transferul de competenţe în teritoriu între instituţiile statului.

Poţi să-ţi iei orice aviz, de exemplu, pentru o fabrică ce are acces la un drum naţional, fie de la Inspectoratul Judeţean de Poliţie din judeţul respectiv, fie de la Direcţia Regională de Drumuri, şi e suficient, fără să mai vii la ambele ministere, atât la Transporturi, cât şi la Interne, ceea ce înseamnă încă trei luni de zile pe drumuri.

3. Descentralizarea şi creşterea eficienţei administraţiei publice locale

- Am spus că ţara noastră nu se schimbă doar din Bucureşti, se schimbă din fiecare comunitate. Pentru aceasta vom susţine transferul de active, competenţe şi responsabilităţi. Avem hectare bune de terenuri, multe clădiri în aproape toate oraşele din România care sunt în paragină şi nu sunt transferate autorităţilor locale, fiind deţinute de ministere, fără să facă nimic de ani de zile cu ele.

- Reorganizarea administrativă sau primării organizate mai eficient. Am explicat asta data trecută. Primăria trebuie să devină un factor de dezvoltare pentru comunităţi, iar primarii trebuie să devină manageri pentru dezvoltare. Dar, pentru asta, trebuie să le dăm responsabilităţi şi să-şi asume aceste responsabilităţi pe care le primesc.

- Finanţarea proiectelor de la bugetul de stat pe bază de eficienţă şi cofinanţare din partea autorităţilor locale. Cred că nu mai putem finanţa o grădiniţă sau o şcoală într-o comună unde vedem că rata natalităţii este la pământ, pentru că vom păţi cum am mai păţit: să o reabilităm şi să constatăm că nu mai vin generaţii din spate, pentru că satul românesc din zona respectivă nu mai funcţionează. Îi ajutăm cu altceva. Iar aceste şcoli le ducem în zonele metropolitane, unde copiii sunt duşi în oraşe, navetând în fiecare dimineaţă, de exemplu.

Reguli bune pentru un stat de încredere

"Am punctat aici câteva chestiuni. Toate reglementările trebuie analizate şi adaptate în aşa fel încât să genereze comportamente corecte. Asta va genera o energie naţională importantă.

Creşterea vârstei de pensionare la magistraţi, acces corect în serviciile publice prin concursuri corecte şi dimensionarea corectă a muncii, precum şi eliminarea inechităţilor din sistemul public. Sunt multe inechităţi; mă gândesc doar la pensiile militarilor, care şi acestea trebuie eliminate. Orice inechitate generează nemulţumiri şi frustrări pentru cei care văd că, în alte locuri, lucrurile nu sunt în regulă. Deci, aceste inechităţi trebuie corectate şi eliminate.

Nu în ultimul rând, orice ţară îşi bazează dezvoltarea pe economie, şi atunci sunt trei direcţii importante pe care eu cred că trebuie să le prioritizăm dacă vrem să avem o creştere economică şi mai multă prosperitate în anii următori.

E nevoie să continuăm marile investiţii de infrastructură, pentru că Moldova nu va avea niciodată investiţii străine sau companiile româneşti de acolo nu se pot dezvolta dacă nu au o autostradă sau un drum pe care să-şi poată transporta producţia. E nevoie să avem predictibilitate în reglementările fiscale şi susţinerea cotei unice, ca să avem o atracţie pentru companii şi ele să-şi poată programa afacerile.

Un program foarte important este cel pentru creşterea producţiei agricole româneşti. Aici e nevoie de un program integrat. Avem nevoie de o productivitate mai bună prin irigaţie, întreţinerea canalelor şi acumulărilor de apă. Avem nevoie de procesare, depozitare şi ambalare. Altfel, produsele fermierilor nu pot ajunge pe rafturi. E nevoie de cadastrare şi diversificare a producţiei agricole.

Trebuie să susţinem diversificarea, pentru că o mare parte din importuri sunt generate de faptul că anumite produse efectiv nu le cultivăm în România. Şi e nevoie de sprijinirea certificării produselor tradiţionale şi agricole. Nu poţi vinde un produs într-un supermarket dacă nu este certificat. Statul poate să sprijine certificarea acestor produse şi, în felul acesta, îi ajutăm pe fermieri. Din această zonă poate rezulta o creştere economică bună şi un sprijin real pentru satul românesc şi pentru fermieri.

Ne putem dezvolta doar dacă vom avea un program pentru susţinerea exporturilor. Toate ţările care s-au dezvoltat şi-au bazat dezvoltarea pe exporturi. Pentru asta, ajutoarele de stat trebuie prioritizate pentru tehnologii noi şi pentru companiile care sunt axate pe exporturi.

Firmele româneşti trebuie susţinute în aşa fel încât să devină campioni regionali. Am putea fi campioni regionali în energie sau în alte domenii, pentru că avem companii puternice, dar trebuie susţinute în expansiunea pe pieţele din regiune.

De asemenea, trebuie să susţinem companiile din tehnologie, cercetarea aplicată şi obţinerea de brevete. Doar în felul acesta vom avea valori adăugate mai mari, oameni plătiţi mai bine şi dezvoltare economică.

Banii economisiţi din reforma statului propunem să fie dirijaţi către educaţie şi sănătate, şi cu siguranţă vom avea servicii mai bune."