Bode i se alătură lui Cîmpeanu în “clubul doctoranzilor rebeli”: Şi el refuză să îşi publice teza de doctorat
alte articole
Ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, a refuzat să îşi publice integral teza de doctorat susţinând că a făcut acest lucru la o editură, fapt neadevărat, arată o investigaţie G4Media.ro. Cu o zi înaintea termenului anunţat pentru publicarea tezei pe o platformă administrată de Ministerul Educaţiei, Bode a trimis o adresă la universitatea unde şi-a susţinut lucrarea şi i-a înştiinţat în legătură cu decizia sa.
Site-ul editurii menţionează că volumul este “în pregătire”, iar şeful MAI însuşi a precizat, pentru G4Media, că volumul “va apărea în curând”. Conform prevederilor legale, publicarea tezei lui Bode trebuia să aibă loc până pe data de 22 iulie 2021.
Începând cu 2020, toate tezele de doctorat susţinute în România începând cu 2016 trebuie publicate pe platforma respectivă.
În cazul lui Bode, acesta a primit titlul de doctor în 2018, de la Universitatea Babeş-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca, unde a susţinut lucrarea cu titlul “Securitatea energetică şi managementul resurselor la începutul secolului XXI. România în context european actual”.
Potrivit sursei citate, pe platformă, în dreptul tezei lui Bode scria: “Autorul tezei de doctorat a optat pentru publicarea distinctă a tezei şi se află în perioada de graţie (24 luni), până la data de 22 iulie 2021, dată la care se va face publică teza”.
Totuşi, pe data de 21 iulie, menţiunea a fost înlocuită cu mesajul: “La solicitarea IOSUD (Şcoala Doctorală de la UBB - n.r.), fişierul original al tezei nu este public, deoarece teza a fost publicată distinct.” Articolul integral aici.
Într-o situaţie similară se află şi ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, care refuză să-şi publice propria teză de doctorat, a remarcat Ştefan Vlaston, într-un articol publicat pe blogurile Adevărul. Vlaston menţionează că cea mai plauzibilă explicaţie a faptului că ministrul Cîmpeanu refuză să-şi publice lucrarea este că acesta se ştie cu musca pe căciulă şi îi este frică de constatările specialiştilor cu privire la teza sa de doctorat.
Reamintim că, în urmă cu câteva zile, sute de profesori universitari şi cercetători din România şi străinătate, alături de 13 organizaţii şi mişcări civice i-au solicitat public preşedintelui Klaus Iohannis, în calitate de promotor al unei Românii Educate, să îşi exprime poziţia faţă de propunerile de modificare a regulilor de analiză a plagiatelor promovate de Cîmpeanu.
Semnatarii scrisorii deschise îi cer Preşedintelui României să ia atitudine publică faţă de recenta iniţiativă legislativă a ministrului Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, de modificare a legislaţiei Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU), prin care sunt create mecanisme legale de salvare a plagiatorilor, dar şi instrumente care vor îngreuna sau vor face imposibilă emiterea unor verdicte de plagiat.
"Proiectul de modificare a Regulamentului de Organizare şi Funcţionare a CNATDCU şi în special a metodologiei de analiză a sesizărilor de plagiat în tezele de doctorat, aflat în dezbatere publică în acest moment, reprezintă - în viziunea semnatarilor - "o formă mascată de amnistiere individuală a plagiatorilor şi încurajează frauda academică".
Este notabil că între semnatarii scrisorii se numără atât academicieni, cât şi un număr important de actuali şi foşti membri ai CNATDCU, dar şi membri ai altor organisme consultative ale Ministerului Educaţiei, precum Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării (CNECSDTI) şi Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice (CNCS).