Boardul FMI discută vineri solicitarea României pentru un nou acord stand-by

Boardul executiv al Fondului Monetar Internaţional (FMI) va discuta în şedinţa din 27 septembrie solicitarea României de încheiere a unui nou acord de tip stand-by, potrivit calendarului publicat pe site-ul FMI.

Guvernul a cerut aprobarea unui acord preventiv în valoare de aproximativ două miliarde de euro, pentru o perioadă de doi ani, la care se adaugă alte două miliarde de euro de la Comisia Europeană.

Acesta este al treilea acord solicitat de România Fondului Monetar Internaţional, de la declanşarea crizei economice. Primul a fost încheiat în 2009, iar al doilea, de tip preventiv, în 2011.

Potrivit premierului Victor Ponta, proiectul final de scrisoare de intenţie a fost trimis FMI pe 12 septembrie.

Guvernul propune, prin asumarea angajamentelor faţă de Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, un mod transparent prin care România să-şi asigure o stabilitate şi o predictibilitate absolut necesare pentru continuarea creşterii economice şi o dezvoltare de care ţara noastră are foarte multă nevoie, a declarat, marţi primul ministru în plenul Parlamentului.

'Pentru mine este însă extrem de important să ştiu că acest nou acord nu este un acord doar al unui Guvern, ci este un acord însuşit de clasa politică. Sunt convins că, astăzi, grupurile politice parlamentare îşi vor exprima susţinerea sau, sigur, dezacordul. (...) Din momentul în care, însă, avem un asemenea acord, practic, pentru toate forţele politice responsabile există o predictibilitate de care în mod sigur avem foarte multă nevoie. Vreau să reiterez faptul că toate deciziile importante ale Guvernului, din punctul meu de vedere (...), trebuie să fie prezentate, ratificate de Parlamentul României, fie că e vorba de decizii de politică externă, de decizii importante din punct de vedere economic. Guvernul administrează ţara, decizia, însă, aparţine românilor', a subliniat premierul Ponta.

Potrivit acestuia, în baza acestui nou acord, care va fi susţinut de Parlament şi ratificat de partenerii internaţionali ai României, cofinanţarea pentru fondurile europene va beneficia de o scădere de la 15% la 5%, reprezentând la rata actuală de absorbţie o economie anuală de peste un miliard de lei.

Şeful Executivului a spus că, potrivit scrisorii, nu există nicio intenţie de creştere a fiscalităţii, cota unică de 16% fiind păstrată.

'Şi există situaţii, aşa cum este TVA la pâine, în care putem aplica scăderi de fiscalitate în măsura în care scăderea de la 24 la 9% a TVA la pâine se va dovedi un proiect de succes. Vom continua în perioada care urmează şi cu alte produse alimentare (...) să combatem evaziunea fiscală, să avem preţuri acceptabile la produsele de bază şi să arătăm că acea teorie care spune că o fiscalitate mai redusă duce de fapt la încasări mai mari se poate verifica şi în România', a adăugat el.

Referindu-se la obligarea persoanelor care obţin venituri din chirii de a plăti cotele de asigurări de sănătate, premierul a precizat că această obligaţie va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2014, este limitată la cinci salarii medii şi este o măsură extrem de corectă, de justiţie socială.

El a mai arătat că acordul prevede continuarea creşterii venitului minim garantat în 2014 şi introducerea unei alocaţii pentru încălzirea de locuinţe pentru categoriile defavorizate.

În ceea ce priveşte programul de privatizări, şeful Executivului a subliniat că nu există privatizări majoritare.

'Este vorba despre listarea a 10% din Nuclearelectrica, 15% din Romgaz, 15% din Compania Energetică Oltenia şi 10% din Hidroelectrica. E vorba de implicarea capitalului privat în companiile energetice la care statul rămâne acţionar, dar prin acest capital privat putem să avem şi un management mai performant şi resurse pentru investiţii în retehnologizare', a detaliat Ponta.

Premierul a mai precizat că acordul nu prevede niciun fel de obligaţie pentru Guvernul României şi pentru România de a impozita persoanele fizice autorizate sau drepturile de autor.

'Este o cerinţă veche a partenerilor noştri internaţionali (...), nu avem o asemenea obligaţie şi împreună cu dumneavoastră putem gândi în viitor un sistem fiscal care poate lărgi baza de impozitare, pentru că, în continuare, în România sunt puţini cei care plătesc taxe şi foarte mulţi cei care beneficiază', a completat el.