Blocul ACUM: Neregulile de la parlamentare se ridică la 1500. De 3 ori mai multe decât în turul II al prezidenţialelor din 2016

Pentru prima dată de la declararea independenţei, la 24 februarie, în Republica Moldova au avut loc alegeri parlamentare în baza sistemului mixt de vot, cu 50 de deputaţi aleşi pe baza sistemului proporţional pe liste de partid, iar 51 – pe baza sistemului majoritar în circumscripţii uninominale. În aceeaşi zi cu alegerile parlamentare, a avut loc un referendum consultativ legat de reducerea numărului de parlamentari (de la 101 la 61) şi cu privire la posibilitatea revocării deputatului (excluderea interdicţiei mandatului imperativ).

Pornind de la multiplele încălcări ale legislaţiei, precum şi ale standardelor unanim recunoscute la nivel internaţional, Blocul electoral ACUM a constatat că alegerile parlamentare din acest an nu au fost nici libere şi nici corecte.

Potrivit membrilor ACUM, aceste alegerile nu pot fi catalogate ca fiind libere întrucât:

- mai mult de jumătate de milion de cetăţeni ai Republicii Moldova domiciliaţi peste hotare nu au reuşit să voteze pentru că au paşapoarte cu termen de valabilitate expirat sau din cauza interdicţiei de a vota cu buletine de identitate valabile;

- sute de mii de cetăţeni domiciliaţi peste hotare nu au reuşit să voteze întrucât nu au fost deschise suficiente secţii de votare.

De asemenea, alegerile nu pot fi considerate ca fiind corecte deoarece:

- a fost schimbat sistemul electoral contrar recomandărilor Comisiei de la Veneţia;

- circumscripţiile uninominale au fost constituite prin manipularea hotarelor în folosul unor actori politici, folosind practica ”Gerrymandering”, dar şi prin încălcarea prevederilor legale;

- guvernarea a recurs la hărţuirea fără precedent a opoziţiei şi a exponenţilor acesteia;

- cu mai puţin de 3 luni înaintea alegerilor, guvernarea a modificat legislaţia electorală permiţând organizarea, odată cu alegerile parlamentare, a unui referendum şi a exclus interdicţia desfăşurării agitaţiei electorale în ziua alegerilor.

- campania electorală a fost caracterizată de folosirea fără precedent a resurselor administrative şi de oferirea de cadouri electorale sau a banilor contra vot, fapte constatate şi în rapoartele misiunilor de observare a alegerilor, însă nimeni nu a fost sancţionat;

- partidele de la guvernare (PD, PSRM, Partidul Şor) au folosit resurse financiare netransparente, iar o bună parte din ele nu au fost declarate conform legii, un exemplu în acest sens fiind plata pentru compania Facebook care a relatat că în conturile sale au ajuns circa 20 de mii de dolari SUA, bani nedeclaraţi oficial, care au legătură cu agitaţia în favoarea Partidului Democrat care nu a fost sancţionat de către CEC;

- CEC, organele electorale şi instanţele judecătoreşti nu au asigurat o examinare justă a sesizărilor şi contestaţiilor depuse atât înaintea alegerilor, cât şi în ziua acestora;

- în circumscripţiile nr.47 şi 48 constituite pentru locuitorii din Transnistria, a participat un număr record de cetăţeni care au fost aduşi în mod organizat şi care au votat în schimbul unei retribuţii de 20 de dolari SUA, asta deşi unor concurenţi electorali nu li s-au asigurat condiţii de a face campanie electorală în regiunea separatistă, locuitorii din această regiune nefiind informaţi despre situaţia politică din Republica Moldova;

- neregulile şi incidentele din ziua votării se ridică la 1500, ceea ce depăşeşte de circa 3 ori numărul de incidente înregistrate în ziua turului II al alegerilor prezidenţiale din 13 noiembrie 2016.

„Deşi suntem în a doua săptămână de la ziua alegerilor, până în prezent Comisia Electorală Centrală nu a publicat rezultatele alegerilor pe secţii de votare. Acest lucru ridică mari semne de întrebare mai ales în contextul în care există inadvertenţe semnificative care nu pot fi explicate între numărul voturilor valabile acordate pentru circumscripţia naţională faţă de numărul de voturi valabile acordate pentru circumscripţiile uninominale”, au afirmat membrii Blocului ACUM.