Birmania eliberează 651 de prizonieri în timp ce SUA se pregătesc să restabilească relaţiile

Guvernul birmanez a anunţat vineri, 13 ianuarie, eliberarea a 651 de prizonieri. Mişcarea, care este numită un pas semnificativ înainte, are loc la 2 săptămâni după ce partidul de opoziţie, Liga Naţională pentru Democraţie (LND), a primit acceptul de a candida la alegerile din aprilie şi la doar o zi după încheierea unui acord de încetare a focului cu grupul etnic înarmat Karen. Totuşi, există de asemenea suspiciuni în rândul activiştilor că motivul real din spatele mişcării este doar ridicarea sancţiunilor economice.

Preşedintele american Barack Obama a declarat că eliberarea prizonierilor este un “pas semnificativ înainte” şi secretarul de stat Hillary Clinton a anunţat că Washingtonul va începe procesul de schimbare a ambasadorilor cu Birmania (cunoscută şi sub numele de Birmania) pentru prima dată în 21 de ani. SUA au rupt relaţiile diplomatice cu Birmania în 1990 după ce regimul militar a respins rezultatele alegerilor câştigate de Aung San Suu Kyi şi partidul sau LND.

Printre prizonierii conştiinţei ce au fost eliberaţi sunt veterani ai mişcării studenţeşti din 1988, călugări care au participat la demonstraţiile din 2007 şi activişti din rândul minorităţilor etnice. Cei mai proeminenţi activişti eliberaţi sunt Htay Kywe, U Khun Htun Oo, Min Ko Naing şi U Gambira.

“Sunt foarte bucuros că acei oameni, unii dintre ei fiind prietenii mei, au fost eliberaţi! Pur si simplu nu ştiu cum să-mi exprim bucuria prin cuvinte! Nu ar fi trebuit să fie închisoare de la bun început! Ei nu au făcut nimic greşit. Tot ce au făcut a fost să vorbească şi să susţină lucrurile în care cred”, a declarat Tim Aye-Hardy, director al Reţelei pentru Acţiune Globală în Birmania, o organizaţie cu sediul în New York.

Conform grupului pentru drepturile omului Amnesty Internaţional este încă neclar cât de mulţi prizonieri politici rămân în spatele barelor.

“Această eliberare de prizonieri politici este un pas major înainte dar porţile trebuie deschise şi mai mult pentru toţi prizonierii conştiinţei rămaşi [în spatele gratiilor]”, a sustinut într-o declaraţie Benjamin Zawacki, cercetător la Amnesty pentru problemele Birmaniei.

În octombrie 2011, consilierul politic senior al preşedintelui Thein Sein, Ko Ko Hlaing, a fost raportat ca afirmând că mai existau “aproximativ 600” de prizonieri ai conştiinţei în spatele gratiilor în Birmania – ceea ce ar putea corespunde cu cei 651 de prizonieri despre care autorităţile au anunţat că sunt eliberaţi.

Acest număr diferă mult de totalul de 1992 de prizonieri politici pe care îl raportează Asociaţia de Asistenţă pentru Prizonierii Politici (AAPP).

Este real?

Aye-Hardy, unul dintre iniţiatorii protestelor studenţeşti din 1988, este sceptic cu privire la adevărate motive ale guvernului birmanez.

El spune că amnistierea nu urmăreşte o schimbare reală ci face parte dintr-un plan bine gândit şi executat de a răspunde la condiţiile impuse de comunitatea internaţională pentru ridicarea sancţiunilor. Ei urmăresc să câştige recunoaşterea şi credibilitatea mult dorita pentru guvernul civil, care a preluat puterea de la junta militară cu aproximativ un an în urmă.

“Ei încearcă să legitimizeze guvernul civil prin deschiderea unei mici ferestre prin care să treacă aceşti activişti pro-democratici, pentru a dovedi că aceste reforme şi schimbări duc Birmania înspre democraţie.”

Sancţiunile politice şi economice au fost aplicate asupra Birmaniei 1962 când junta militară a preluat puterea printr-o lovitură de stat şi a supus întreaga populaţie birmaneză, incluzând minorităţi precum Karen, Kachin, Mon etc. la grave încălcări ale drepturilor omului. Uniunea Europeană, SUA şi Canada, printre altele, au impus sancţiuni economice asupra Birmaniei şi au izolat ţara de lumea politică.

Unele surse sugerează că numărul mare de prizonieri politici eliberaţi reprezintă un răspuns la vizita de săptămâna trecută a secretarului britanic de externe William Hague în Birmania, în timpul căreia Hague i-a spus preşedintelui birmanez că sancţiunile ar putea fi ridicate în aprilie dacă Birmania va elibera toţi prizonierii politici rămaşi în spatele gratiilor, dacă se va permite accesul umanitar către minorităţile tribale din zonele de conflict şi dacă se vor desfăşura alegeri libere şi corecte în 1 aprilie.

Aye-Hardy spune că acţiunile guvernului birmanez invocă suspiciuni justificate deoarece acestea au avut loc prea rapid şi fără transparenţă sau explicaţii în legătură cu motivul din spatele lor. În trecut, prizonierii erau eliberaţi doar pentru a fi arestaţi din nou mai târziu. Legile nedrepte folosite pentru a reţine deţinuţii politici sunt încă în vigoare, subliniază el.

“Pentru a dovedi că schimbările sunt reale guvernul trebuie să aibă transparenţă, credibilitate şi să revoce toate legile nedrepte cât mai curând posibil”, a concluzionat dizidentul.