Bilanţ IPP: Am avut cel mai ineficient Parlament din istoria post-decembristă, cu grave probleme de integritate

Cu o săptămână înaintea alegerilor parlamentare 2016, când alegătorii sunt chemaţi din nou la urne, IPP arătă, prin cifre şi sinteze, de ce este important să alegem viitori deputaţi şi senatori integri, capabili să exercite principalul rol al unui parlamentar, constând în iniţierea şi susţinerea de proiecte de lege, se arată pe site-ul instituţiei.

Revenindu-se la sistemul electoral pe liste, cunoaşterea modului în care afilierea politică influenţează eficienţa senatorilor şi deputaţilor este la fel de importantă în acest an.

La final de mandat parlamentar, IPP dă publicităţii un succint bilanţ al principalelor aspecte care au marcat activitatea actualului legislativ în perioada 2012 – 2016.

În egală măsură pentru alegători, transparenţa politicienilor cu privire la veniturile lor devine foarte importantă, mulţi dintre ei nefiind nici astăzi obişnuiţi cu faptul că alegerea într-o funcţie publică echivalează cu practicarea unei totale transparenţe a sursei veniturilor, pentru evitarea oricăror speculaţii sau suspiciuni care impietează nu numai asupra persoanei sau partidului din partea căruia au fost aleşi ci, şi mai important, asupra credibilităţii instituţiei.

Activitate – integritate şi eficienţă

La data monitorizării IPP, fuseseră depuse în total 2.729 iniţiative legislative în actuala legislatură, 1.689 (68%) având ca iniţiatori parlamentari şi 870 (32%) – Guvernul. 50% dintre iniţiativele legislative ale parlamentarilor – respinse (peste o treime aflându-se, în continuare, în procedură parlamentară) şi doar 14% au devenit legi. Raportat la acelaşi interval, peste 80% dintre iniţiativele Guvernului au fost adoptate.

Cele mai multe proiecte de lege depuse în acest mandat au fost iniţiate de:

Camera Deputaţilor: Tudor Ciuhodaru (PSD) – 170, din care 8 devenite legi; Ion Melinte (independent) – 145, din care 21 devenite legi şi Petru Movilă (independent) – 142, din care 10 devenite legi;

Senat: Octavian Bumbu (UNPR) – 226, din care 30 devenite legi, Doina Federovici (PSD) – 146, din care 36 devenite legi şi Florian Coca (PSD) – 119, din care 23 devenite legi.

Din perspectiva eficienţei legislative (procentul de iniţiative legislative devenite legi) s-au remarcat în acest mandat:

Camera Deputaţilor: Victor Ponta (PSD), Eduard Martin (PSD) şi Rovana Plumb (PSD);

Senat: Gabriel Oprea (UNPR), Toni Greblă (PSD), Ilie Sârbu (PSD).

Parlamentari cu 0 iniţiative legislative în acest mandat: Sebastian Ghiţă (PSD), Oana – Niculescu Mizil (PSD), Aurel Nechita (PSD).

Ceea ce cifrele urmărite de IPP arată ca fiind cel mai ineficient dintre parlamentele post-decembriste, atât sub aspectul activităţii de legiferare în sine, cât şi din perspectiva numeroaselor probleme de integritate/penale ale unor aleşi, actualul Parlament a ajuns la finalul mandatului cu 507 parlamentari, faţă de 588 câţi au fost aleşi la scrutinul din 2012. 15 % dintre aleşii uninominal în 2012 nu se mai regăsesc în Parlament din diferite motive, cei mai mulţi datorită problemelor cu legea, fiind condamnaţi definitiv/urmăriţi penal.

Număr mare de mandate incomplete în actualul legislativ: 89 de parlamentari (64 de deputaţi şi 25 de senatori) care nu şi-au mai încheiat actualul mandat:

1. probleme cu justiţia: 13 parlamentari condamnaţi definitiv, 16 arestaţi sau anchetaţi de DNA, 6 declaraţi incompatibili;

2. aleşi în alegerile locale din vara acestui an: 26 parlamentari;

3. aleşi în alegerile pentru Parlamentul European: 4 parlamentari au devenit membri ai Parlamentului European în 2014;

4. numiri în funcţii la alte instituţii: 12 membri ai Parlamentului şi-au depus demisia fiind numiţi în funcţii în alte instituţii, unii dintre ei fiind deferiţi justiţiei ulterior ocupării acestor funcţii;

5. alte motive (deces, boală, retragere etc.) – 34.

PSD şi PNL au pierdut, în acest mandat, un număr egal de parlamentari (74) prin schimbarea grupului/demisie/încetare de drept a mandatului.

Cei mai longevivi parlamentari – 7 mandate până în prezent: Kerekes Karoly (UDMR), Marton Arpad (UDMR) şi Bogdan Niculescu Duvăz (PSD) la Camera Deputaţilor, iar la Senat: Marko Bela (UDMR) şi Verestoy Attila (UDMR). Cu 6 mandate, senatorii: Crin Antonescu (PNL), Călin Popescu Tăriceanu (ALDE), Varujan Vosganian (PNL), Cristian Dumitrescu (PSD), Vasile Nistor (PNL), Cristian Rădulescu (PNL).

Migraţia parlamentarilor a atins cote record în acest mandat. 223 parlamentari, adică 38% din total, nu mai sunt, la data realizării acestei analize, afiliaţi grupului parlamentar/partidului alături de care au fost aleşi în 2012. La Senat au migrat 37% dintre aleşi, iar la Camera Deputaţilor – 39%, după alegerile din 2012, 68 de parlamentari aleşi pe listele PPDD migrând la alte partide. De altfel, grupul PPDD şi cel al PDL (prin fuziunea cu PNL) s-au desfiinţat, pe durata mandatului.

"Campionii" migraţiei în mandatul 2012 – 2014: Deputatul Ion Şcheau (candidat din partea PPDD, devenit independent, apoi afiliat la grupul PSD, PDL/PNL, astăzi candidat din partea PNL), Deputata Diana Tuşa (candidată din partea PNL, devenită independentă, afiliată apoi la grupul PDL care a fuzionat ulterior cu PNL, devenită din nou independentă şi astăzi candidată pe listele PSD) şi Senatorul Ciprian Rogojan (candidat din partea PDL, devenit independent, afiliat apoi UNPR, din nou independent, astăzi candidat din partea ALDE).

48% dintre actualii parlamentari re-candidează, 55% de la PSD, 47% de la PNL, 78% din parlamentarii ALDE şi 60% dintre cei ai UDMR. Partidul cu cel mai mare număr de candidaţi în alegerile din acest an şi care nu au mai fost în Parlament – PNL (o bună parte nefiind, însă, pe locuri eligibile), iar cel cu cea mai mică rată de schimbare în alegerile parlamentare 2016 este ALDE.

Transparenţa veniturilor – condiţie pentru un mandat credibil

Din punct de vedere al activelor financiare (calculate ca diferenţele nete între soldurile conturilor la intrarea în mandat, respectiv ultima declaraţie de avere actualizată, în euro, la un curs mediu anual oficial, anunţat de BNR), ultimele declaraţii de avere oficiale publicate de senatori şi deputaţi indicând pierderi totalizând aproape 35 de milioane de euro. Conform documentelor oficiale accesate pe paginile de internet ale celor două Camere ale Parlamentului, Deputatul Sebastian Ghiţă a pierdut din conturi peste 30 de milioane de euro, în perioada acestui mandat.

Cei care au acumulat cele mai multe active financiare, din diferite motive, în decursul actualului mandat, sunt:

la Camera Deputaţilor: Ovidiu Ioan Dumitru (PPDD) – 882.709 euro şi Ioan Adam (PSD) – 450.000 euro, dar şi Alina Gorghiu (PNL) – 1,1 milioane euro – care s-a căsătorit pe parcursul acestui mandat;

în Senat: Sorin Roşca Stănescu (PNL) – 250.000 euro, Petru Filip (PSD) – 210.000 euro şi Vasile Nistor (PC) – 182.000 euro;

iar care au pierdut cel mai mult din conturi, în mandatul 2012 – 2016, sunt:

la Camera Deputaţilor: Sebastian Ghiţă (PSD) – 30 milioane de euro, Cristian Popescu (PNL) – 2,7 milioane euro, Theodor Cătălin Nicolescu (PNL) – 1,5 milioane euro;

în Senat: Attila Verestoy (UDMR) – 2,7 milioane euro, Doina Tudor (PNL) – 1,9 milioane de euro, Călin Popescu Tăriceanu (ALDE) – 358.000 euro.

Interesant este "fenomenul" împrumuturilor acordate în nume propriu, de către parlamentari, către persoane fizice/juridice. Potrivit propriilor declaraţii de avere, în 4 ani, parlamentarii au acordat împrumuturi în valoare totală de 47 milioane de euro, cele mai mari împrumuturi fiind acordate:

la Camera Deputaţilor, de către: Sebastian Ghiţă (PSD) – 30 milioane de euro, Marin Anton (PNL) – 1,8 milioane de euro şi Elena Udrea (independent) – 1,1 milioane euro;

în Senatul României, de către: Sorin Roşca Stănescu (PNL) – 6 milioane de euro, Attila Verestoy (UDMR) – 1,57 milioane de euro şi Liviu Tomoioagă (PNL) – 423.000 euro.

Prin comparaţie, soldul creditelor pe care parlamentarii le mai au de achitat la bănci, la finalul mandatului, este de 22 ori mai mic: aprox. 880.000 euro.

În privinţa bunurilor imobile – terenuri, actualul Parlament a acumulat, în plus faţă de 2012, aprox. 2,5 milioane de mp de teren (în cea mai mare parte teren agricol), cele mai mari achiziţii de terenuri fiind făcute, în acest mandat, de către deputaţii: Vasile Iliuţă (PNL) – 527.400 m2 teren agricol, Petru Movilă (independent) – 295.000 m2 teren agricol şi Constantin Mazilu (UNPR) – 280.000 m2 teren agricol, dar şi de către senatorii: Liviu Tomoioagă (PNL) – 146.666 m2 luciu de apă şi Victor Mocanu – 75.000 m2 teren agricol.

Principale concluzii

1. Problema "migraţiei" parlamentarilor de la un grup parlamentar, trecând prin scurte perioade de "independenţă", la altul, rămâne o temă nerezolvată de actuala clasă politică. Pentru aleşii locali s-au grăbit să vină cu soluţii legislative, pentru ei – nu. În paralel, pentru cei care urmăresc constant activitatea aleşilor, modul în care Parlamentul ţine o evidenţă a acestor informaţii (între momentul anunţării publice a demisiei din grup şi până la cel înregistrat oficial, fiind o serioasă distanţă, în timp) este deficitar, pentru corecta înţelegere a fenomenului de către public.

2. 48% dintre actualii parlamentari re-candidează, printre criteriile ce par a fi folosite de către liderii partidelor – cei care au decizia finală privind lista candidaţilor pentru parlamentarele din 2016 – contând, aparent, mai mult opiniile grupurilor de presiune/interese din societate, decât performanţele individuale din timpul actualului mandat. Aceasta pare a fi explicaţia pentru absenţa de pe liste a unor candidaţi cu privire la care datele statistice obiective arată rezultate concrete în activitatea parlamentară, unele dintre aceste rezultate fiind de notorietate, parte dintre ele sugerând că au deranjat anumite interese.

3. Pentru o ţară ca România, integritatea, inclusiv sursa si, în general, situaţia veniturilor aleşilor este foarte importantă, uneori chiar mai importantă, pentru opinia publică, decât activitatea în sine.

4. După numărul de iniţiative devenite legi, rezultă o calitate precară a celor iniţiate de parlamentari, acest lucru fiind afectat, printre altele, de pregătirea insuficientă a acestor iniţiative (atunci când tematica este relevantă) inclusiv din cauza nivelului de pregătire al staff-ului grupurilor parlamentare/staff-ului de la birourile parlamentare din teritoriu care este, în continuare, foarte slab.

5. În acest mandat, un cetăţean obişnuit care ar fi dorit să cunoască modul în care a votat senatorul sau deputatul său a avut mari dificultăţi în a accesa informaţii despre voturile nominale ale parlamentarilor asupra proiectelor de lege, în condiţiile în care sistemul de vot electronic în parlament a fost înlocuit, el fiind blocat, în mod inexplicabil, exact la cele mai sensibile momente de vot. De exemplu, la Camera Deputaţilor, în 2016, s-a votat electronic, exclusiv în luna februarie.

6. Reprezintă o sfidare la adresa democraţiei parlamentare faptul că, deşi 15% dintre parlamentari şi-au încheiat mandatul înainte de termen, în majoritatea colegiilor uninominale vacante nu au fost organizate alegeri, astfel o serie de cetăţeni rămânând nereprezentaţi în Senat sau Cameră.

Demersul IPP face parte din eforturile de conştientizare asupra importanţei acordării unui vot responsabil la alegerile din 11 decembrie a.c. şi vine în întâmpinarea nevoii de informare a electoratului.