Biden se opune investigării Israelului de către Curtea Penală Internaţională. Se profilează un mandat de arestare pe numele lui Netanyahu?

Administraţia Biden aparent se află în plină campanie diplomatică pentru a împiedica Curtea Penală Internaţională (CPI) să emită mandate de arestare pentru oficiali israelieni de rang înalt, inclusiv pentru premierul Benjamin Netanyahu. Se aşteaptă, de asemenea, ca CPI să emită mandate de arestare pentru ministrul israelian al Apărării, Yoav Gallant, şi pentru şeful Statului Major al Forţelor de Apărare Israeliene (FDI), Herzi Halevi, în legătură cu presupusele încălcări la scara largă ale drepturilor omului legate de războiul din Gaza, potrivit Zero Hedge.

Axios a relatat luni că guvernul israelian este din ce în ce mai "îngrijorat" de posibila acţiune, în timp ce Walla News a scris că Netanyahu este "sub un stres neobişnuit" în legătură cu ceea ce va fi o lovitură de imagine în mare parte simbolică, deşi profund jenantă pentru reputaţia guvernului său, într-un moment în care se confruntă cu o presiune internă imensă în ţară pentru a aduce înapoi ostaticii capturaţi de extremiştii Hamas în toamna anului trecut.

Potrivit sursei citate, liderul israelian i-a cerut personal preşedintelui american Joe Biden să intervină.

"Oficialii au declarat că Netanyahu şi-a exprimat îngrijorarea faţă de Biden într-o convorbire telefonică duminică, în care cei doi lideri au discutat, de asemenea, despre negocierile privind ostaticii, apărarea Israelului împotriva atacului cu rachete al Iranului şi necesitatea de a creşte ajutorul umanitar în Gaza, potrivit unui comunicat al Casei Albe", a relatat Axios despre apelul premierului israelian.

Casa Albă a emis luni o nouă declaraţie în care subliniază că Statele Unite "nu sprijină" ancheta în curs a CPI privind crimele de război israeliene.

Investigaţia CPI datează de fapt din timpul războiului dintre Israel şi Hamas din 2014. Dar, tot în urma zilei de 7 octombrie şi a invaziei Israelului în Gaza, Africa de Sud a intentat un nou caz de crime de război - care a obţinut sprijinul unor ţări precum Turcia, dar mai ales al mai multor ţări din Sudul global.

În martie 2023, tribunalul de la Haga a emis un mandat de arestare pe numele preşedintelui rus Vladimir Putin în legătură cu războiul din Ucraina, ceea ce înseamnă că, în mod ironic, Netanyahu ar putea fi în curând el însuşi un om "căutat".

Vineri, Netanyahu a declarat sfidător, într-un mesaj pe X: "Nu vom înceta niciodată să ne apărăm. În timp ce deciziile tribunalului de la Haga nu vor afecta acţiunile Israelului, ele ar fi un precedent periculos care ameninţă soldaţii şi oficialii oricărei democraţii care luptă împotriva terorismului criminal şi a agresiunii".

De asemenea, potrivit The Times of Israel, administraţia de la Tel Aviv avertizează că un mandat al CPI ar putea arunca în aer un acord privind ostaticii mediat de Egipt şi Qatar:

"În cazul în care Curtea Penală Internaţională emite mandate de arestare pentru liderii israelieni, continuă oficialul, acest lucru va duce la "un val de antisemitism în întreaga lume" care ar putea arunca în aer o eventuală tranzacţie de luare de ostatici. Aceasta nu este o ameninţare israeliană de a renunţa la negocieri în cazul unei decizii a CPI, explică oficialul, ci reflectă convingerea Israelului că presiunea internaţională asupra Israelului va elimina presiunea asupra Hamas de a face compromisurile necesare pentru un acord".

Reacţionând la raportul Departamentului de Stat al SUA care a găsit cinci unităţi ale FDI vinovate de "încălcări grave ale drepturilor omului", oficialul a mai precizat că Ierusalimul "respinge categoric orice încercare de a afecta FDI şi dreptul Israelului de a se apăra".

În ianuarie, CPI a emis o hotărâre provizorie în care a declarat că dosarul Africii de Sud are valoare juridică şi poate continua, ordonând totodată Israelului să ia toate măsurile capabile să prevină actele de genocid împotriva palestinienilor din Fâşia Gaza.

În cele din urmă, CPI nu are nicio putere de executare pe cont propriu, dar poate solicita statelor membre să aresteze liderii aflaţi pe lista sa neagră dacă aceştia călătoresc vreodată pe teritoriile lor. În august 2023, Putin şi-a anulat o călătorie în Africa de Sud pentru un summit BRICS tocmai pentru a evita o potenţială situaţie jenantă într-un moment în care Pretoria era presată să acţioneze.