Biden încearcă să relaxeze sancţiunile împotriva Cubei cu câteva zile înainte de învestirea lui Trump

Administraţia Biden a declarat marţi că va elimina Cuba de pe lista sa neagră privind terorismul, în timp ce Havana a transmis separat că va elibera peste 500 de prizonieri din închisorile sale, două anunţuri menite să remodeleze relaţiile dintre SUA şi Cuba cu doar câteva zile înainte ca Donald Trump să preia mandatul, transmite AP News.

Anunţurile preşedintelui Joe Biden reduc efectiv multe dintre sancţiunile puse în aplicare de preşedintele ales Trump în timpul mandatului său anterior, încheiat în 2021. Dacă vor fi menţinute, acestea vor reprezenta cel mai semnificativ progres în relaţiile dintre SUA şi Cuba de la detensionarea din timpul lui Obama.

Trump, un critic dur al Cubei, care a desemnat insula drept stat sponsor al terorismului, nu a comentat încă măsurile, dar a promis o linie dură faţă de ţara condusă de comunişti. De asemenea, el l-a nominalizat pe senatorul american Marco Rubio, fiul unor imigranţi din Cuba şi un critic deschis al guvernului insulei, în funcţia de secretar de stat.

Planurile anunţate de Biden - supuse revizuirii Congresului şi a viitoarei administraţii Trump - ar ridica desemnarea de către Trump, în 2021, a Cubei ca stat sponsor al terorismului, uşurând sancţiunile asupra unei insule care suferă deja de o criză economică profundă.

Acestea ar revoca, de asemenea, un ordin al lui Trump din 2017 care a restricţionat tranzacţiile financiare cu unele entităţi cubaneze legate de armată şi guvern, potrivit unui oficial de rang înalt al administraţiei.

Biden încearcă, de asemenea, să împiedice persoanele fizice să intenteze procese atât împotriva entităţilor cubaneze, cât şi împotriva companiilor străine, în temeiul Legii Helms-Burton, cu privire la proprietăţile confiscate în urma revoluţiei lui Fidel Castro din 1959, a declarat oficialul.

La doar o oră după anunţul SUA, preşedintele cubanez Miguel Diaz-Canel a anunţat că guvernul său intenţionează să elibereze „treptat” 553 de prizonieri în urma discuţiilor cu Papa Francisc.

Cuba s-a confruntat cu critici puternice din partea grupurilor pentru drepturile omului, a Statelor Unite şi a Uniunii Europene după ce sute de protestatari au fost închişi în urma revoltelor din 11 iulie 2021, cele mai mari de la revoluţia lui Castro.

Nu a fost imediat clar dacă prizonierii care urmează să fie eliberaţi sunt cei reţinuţi în urma acelor proteste.

O declaraţie a Ministerului cubanez de Externe a afirmat că decizia reflectă „natura umanitară a sistemului de justiţie cubanez”, dar nu a legat eliberarea prizonierilor de anunţurile lui Biden.

Guvernul cubanez a calificat acest progres drept un pas în „direcţia cea bună”, dar a acuzat SUA de continuarea „războiului economic” împotriva insulei, avertizând că măsurile ar putea fi abrogate rapid şi că embargoul comercial al SUA împotriva Cubei din perioada Războiului Rece rămâne în vigoare.

Trump, care îşi va prelua mandatul la 20 ianuarie, ar putea încerca să revigoreze sancţiunile anulate de Biden odată ajuns în funcţie.

Congresmanul american Mike Waltz, consilierul pentru securitate naţională al lui Trump, a sărbătorit eliberarea deţinuţilor politic şi a sugerat că măsurile lui Biden ar putea fi anulate.

„Tot ceea ce fac ei acum, noi putem face înapoi şi nimeni nu ar trebui să-şi facă iluzii în ceea ce priveşte o schimbare a politicii faţă de Cuba”, a declarat Waltz pentru Fox News.

Echipa de tranziţie a lui Trump şi biroul senatorial al lui Rubio nu au răspuns la o cerere de comentarii.

Un oficial american a declarat că echipele lui Biden şi Trump „au fost în comunicare” pe această temă.

Într-o scurtă scrisoare către Congres, Biden a declarat că acţiunile anunţate marţi sunt „necesare pentru interesele naţionale ale Statelor Unite şi vor accelera tranziţia către democraţie în Cuba”.

Eliberarea prizonierilor

Havana discută posibilitatea unei amnistii a prizonierilor cu oficialii Vaticanului cel puţin din 2023.

Vaticanul s-a dovedit a fi pivotul în negocierile anterioare pentru eliberarea prizonierilor din închisorile insulei. De asemenea, a contribuit la medierea reluării istorice a legăturilor dintre Cuba şi Statele Unite în 2015, sub conducerea fostului preşedinte Barack Obama.

„Există un sprijin bipartizan larg din partea ambelor partide şi, cu siguranţă, a ambelor administraţii, potrivit căruia oamenii din Cuba nu ar trebui să fie deţinuţi pe nedrept”, a declarat marţi un oficial de rang înalt din administraţia Biden.

Cuba susţine că persoanele închise în urma protestelor din 2021 au comis infracţiuni care variază de la vandalism la răzvrătire.

Pe termen scurt, noile măsuri ale lui Biden ar trebui să ofere Havanei mai mult spaţiu de manevră în lupta cu criza economică paralizantă.

Penuria de alimente, combustibil, medicamente şi electricitate din Cuba a provocat un exod record în afara insulei. Din 2020, cel puţin 1 milion de cubanezi au plecat pe uscat şi pe mare, mulţi dintre ei către Statele Unite, unde contribuie la criza de la frontiera americană.

Trump a plasat Cuba pe lista sponsorilor de stat ai terorismului din SUA în 2021, în ultimele ore ale primului său mandat, afirmând că Havana a oferit în mod repetat „sprijin pentru acte de terorism internaţional”, adăpostind fugari americani şi lideri rebeli columbieni.

Cuba a negat acuzaţiile, calificând desemnarea drept o farsă şi solicitând eliminarea de pe listă, care implică o interdicţie privind ajutorul economic al SUA şi o interdicţie privind exporturile de arme ale SUA.

Oficialii Biden au declarat că o revizuire recentă a includerii Cubei pe listă a stat la baza deciziei lor.

„În cadrul revizuirii noastre, am constatat că nu există dovezi credibile în acest moment cu privire la susţinerea continuă de către Cuba a terorismului internaţional”, a declarat unul dintre oficialii americani.