Berlinul reconstruieşte Castelul Regilor Prusiei, distrus de aliaţi şi de RDG
Berlinul a început miercuri reconstrucţia parţială a Castelului Regilor Prusiei, bijuterie a artei baroce, din care Republica Democrată Germană a şters ultimele vestigii rămase după înfrângerea celui de-al treilea Reich.
După ani întregi de polemici, preşedintele Joachim Gauck a pus piatra de temelie a viitoarei clădiri, situate în centrul oraşului, care ar urma să coste aproape 590 milioane de euro, relatează AFP.
'Este unul din cele mai semnificative proiecte culturale din Germania', a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului german, Steffen Seibert, respingând informaţiile apărute în presă, conform cărora cancelarul Angela Merkel, fost cetăţean al RDG, ar fi foarte rezervată în privinţa acestui proiect. Angela Merkel nu a participat la ceremonia la care au fost prezenţi miniştrii Construcţiilor şi Culturii.
Potrivit unui sondaj apărut miercuri, aproape două treimi din cetăţenii germani (65%) nu sunt favorabili reconstrucţiei.
Fostul palat al prinţilor Prusiei a trecut prin toate evenimentele din istoria capitalei germane, al cărui aspect a fost marcat sever de la Doilea Război Mondial şi de separarea Estului şi Vestului. Noul edificiu, care va fi centru cultural, va reproduce trei faţade baroce din fostul palat al familiei Hohenzollern. Cele mai vechi elemente ale sale datau din secolul al XV-lea, însă părţile principale au fost ridicate la începutul secolului al XVIII-lea.
Proiectul de reconstrucţie a fost puternic controversat în anii 2000 pentru că implica distrugerea Palatului Republicii, care găzduise Parlamentul RDG şi un centru cultural şi de divertisment, îndrăgit de mulţi germani din Est. Poreclit 'magazinul de lămpi al lui Erich Honecker' din cauza numărului mare de lustre, Palatul Republicii era clădirea prestigioasă care reprezenta regimul şi care adăpostea Adunarea Naţională. Imensul edificiu cu faţade de marmură şi sticlă, terminat în 1976, a fost demolat în 2006 sub pretextul azbestului dăunător.
Foştii cetăţeni ai Germaniei de Est au considerat dispariţia clădirii o nouă atingere adusă identităţii lor, guvernele care s-au succedat după reunificarea din 3 octombrie 1990 străduindu-se să şteargă orice moştenire a regimului comunist.
În 1999 - anul în care guvernul şi Parlamentul s-au mutat de la Bonn la Berlin, redevenit capitala ţării unificate -, cancelarul Gerhard Schroeder s-a pronunţat pentru demolarea Palatului Republicii. 'Este atât de monstruos încât aş prefera un palat în acel loc', a declarat el într-un interviu în Die Zeit. După câţiva ani, Parlamentul german dădea aprobarea definitivă pentru reconstruirea Palatului Hohenzollern.
Statul federal şi Berlinul vor acoperi cea mai mare parte din costurile acestui proiect. Capitala germană are un alt mare proiect în desfăşurare: noul aeroport, a cărui deschidere a fost amânată de câteva ori din cauza creşterii costurilor.
Wilhelm von Bodfdien, aristocrat german care a luptat ani întregi pentru reconstruirea palatului, speră să adune în acest scop aproape 80 milioane de euro, palatul urmând să fie inaugurat în 2019.
Situată în faţa Domului din Berlin, imens templu protestant a cărui cupolă rivalizează cu cea a catedralei Sfântul Petru din Roma, pe bulevardul Unter den Linden, construcţia monumentală este proiectată de arhitectul italian Franco Stella. Numit 'Humboldt Forum', castelul va găzdui colecţii de la Muzeul etnologic şi de la Muzeul de artă asiatică din Berlin, precum şi colecţii cu caracter ştiinţific de la Universitatea Humboldt, biblioteci şi centre culturale.
În ultimii ani, Germania a reprodus destul de fidel unele din monumentele distruse: hotelul Adlon de exemplu, un alt simbol al Berlinului, s-a vrut o replică a celebrei clădiri de lux distruse în război. La Dresda, biserica Frauenkirche a fost realizată identic cu originalul, pornind de la vestigiile cruţate de bombele aliaţilor.