Băsescu: "Scutul de la Deveselu nu a ridicat nivelul de risc pentru România, ci dimpotrivă"

Fostul preşedinte Băsescu a declarat, sâmbătă, în replică la afirmaţiile generalului Degeratu, conform căruia am putea să ne aşteptăm inclusiv la lovituri aeriene din partea Rusiei, că şi până acum acum am fi putut fi o ţintă a Moscovei iar amplasarea scutului antirachetă de la Deveselu nu a făcut decât să reducă acest risc.

”Această afirmaţie, şi am tot respectul pentru domnul general Degeratu, e ca şi cum până acum nu am fi putut fi ţinta Rusiei dacă se intra într-o confruntare. Noi am acceptat să devenim parte a scutului antirachetă exact pentru a ne apăra de lovituri. De astea s-a investit şi o să avem anul viitor escadrila de F 16.

Nu e un element de noutate. România putea fi oricând ţinta loviturilor aeriene ale Federaţiei Ruse în situaţia unui conflict militar. Şi România, ce înţeleg prin ţinte aeriene... rafinăriile, centrala de la Cernavodă, poduri, toate erau ţinte oricum într-un teoretic război.", a declarat Băsescu, în cadrul unei intervenţii telefonice la B1 TV.

Fostul preşedinte a ţinut să precizeze că scutul antirachetă nu este "un business local" şi că "nu a venit generalul Oprea cu scutul în valiză din SUA", ci, de la semnarea acordului s-a stabilit ca până la sfârşitul lui 2015 să fie operaţional.

"Vreau să ştiţi că sistemul e destinat să protejeze toate statele UE, el are o componentă în Turcia, care funcţionează, alta în Spania care e pe nave de război americane şi care a fost deja poziţionate în porturi spaniole, a treia fază e la Deveselu şi a patra va fi în Polonia. A patra nu a început încă. Degeaba se răţoieşte un directoraş rus la România, pentru ca sistemul e mult mai mare decât România.", a adăugat Băsescu, făcând trimitere la declaraţiile lui Mihail I. Ulianov, directorul Departamentului pe probleme de neproliferare şi control al armamentului din Ministerul rus de Externe, care a cerut guvernelor SUA şi României să renunţe la instalarea de lansatoare de rachete Mk-41 în dispozitivul de apărare antirachetă din România, "până când nu este prea târziu".

"Componenta pe care o reprezintă scutul de la Deveselu este funcţională de anul trecut de la ultimul summit NATO, când a fost preluată de nave americane din Mediterana de Est. Până când sit-ul de la Deveselu va fi funcţional, această parte de securitate e substituită de rachete aflate la bordul navelor americane din Mediterana de Est şi, uneori, şi din Marea Neagră.", a mai explicat fostul şef al statului.

Din punctul de vedere al lui Traian Băsescu, propaganda rusească, bazată pe intoxicare şi ameninţări, nu prezintă elemente noi, însă situaţia din Ucraina aduce o noutate:

"Ce mi se pare însă nou în ce face Rusia şi trebuie băgat în sistemul nostru de analiză e situaţia din Ucraina, care e o modificare extrem de importantă a conturului geostrategic al regiunii. Crimeea este un mare portavion. Din Crimeea avioanele pot atinge Europa Centrală fără nicio problemă.

Lucrurile sunt complicate. Priviţi la Orientul Mijlociu. Federaţia Rusă exploatează ceea ce din motive greu de înţeles pentru mine nu a vrut să exploateze Occidentul, adică utilizarea armatei siriene ca să cureţe teritoriul sirian de statul islamic. O fac ruşii, devin o putere extrem consolidată în Orientul Mijlociu, avantaj pe care nu l-au avut până acum.

În orice caz, România a fost ţintă pentru Federaţia Rusă dintotdeauna. Apariţia scutului de la Deveselu nu a ridicat nivelul de risc pentru România, ci dimpotrivă a diminuat nivelul de risc de lovituri cu rază medie şi rază lungă de acţiune”, a concluzionat fostul preşedinte.