Rusia ameninţă. MAE român reacţionează: "Acuzele sunt nefondate!"

Rusia a cerut guvernelor SUA şi României să renunţe la instalarea de lansatoare de rachete Mk-41 în dispozitivul de apărare antirachetă din România, "până când nu este prea târziu", relatează Agerpres, citând Interfax.

Potrivit sursei citate, Mihail I. Ulianov, directorul Departamentului pe probleme de neproliferare şi control al armamentului din Ministerul rus de Externe, a declarat luni, în cadrul unui discurs ţinut în comitetul de profil al Adunării Generale a ONU, al cărui text a fost postat pe site-ul oficial al MAE că preconizata amplasare a elementelor sistemului de apărare antirachetă în România reprezintă "o provocare serioasă pentru securitatea internaţională."

Ulianov a mai adăugat că instalarea de lansatoare Mk-41 pe teritoriul român va fi considerată de Rusia o 'încălcare serioasă" a Tratatului Forţelor Nucleare cu Rază Medie de Acţiune (INF), încheiat în 1987 între SUA şi fosta Uniune Sovietică.

Sistemul Mark 41 Vertical Launching sau Mk-41 - sistem cu lansare verticală - este un sistem de lansatoare verticale ambarcat, care dispune de o capacitate de angajare rapidă împotriva ameninţărilor inamice de orice tip. Concepţia acestui sistem derivă din lucrările efectuate pe sistemul de luptă Aegis 2 şi, potrivit Agerpres, SUA intenţionează să amplaseze aceste dispozitive până la sfârşitul acestui an.

Cu ocazia disursului susţinut luni pe acest subiect, Ulianov a făcut "apel" la guvernele SUA şi României să "conştientizeze pe deplin responsabilitatea lor pentru această dezvoltare a situaţiei şi să renunţe la aceste planuri până când nu este prea târziu".

Anterior, şeful Statului Major al armatei ruse, generalul de armată Valeri Gherasimov, declarase şi el că realizarea conceptului american Prompt Global Strike (Sistemul de atac global rapid) şi implementarea sistemului de apărare antirachetă în Europa sunt de natură să perturbe echilibrul strategic nuclear existent.

Gherasimov a mai adăugat că lansatoarele MK-41 preconizate să fie instalate în România şi Polonia, permit — în plus faţă de lansarea de interceptori de rachete Standard-3 — utilizarea de rachete de croazieră Tomahawk iar Tratatul Forţelor Nucleare cu Rază Medie de Acţiune (INF), încheiat în 1987 între SUA şi fosta Uniune Sovietică, interzice desfăşurarea rachetelor nucleare şi convenţionale balistice şi de croazieră cu raze de acţiune cuprinse între 500 şi 5.500 de kilometri.

La rândul lor, SUA au acuzat de mai multe ori Moscova de încălcarea acestui tratat în ultimul timp.

Poziţia MAE român

Potrivit Ministerului Afacerilor Externe din România, declaraţia lui Mihail I. Uliianov "nu aduce elemente de noutate", Federaţia Rusă comunicând deschis această poziţie atât României, cât şi SUA şi NATO şi publicului larg cu diverse ocazii.

"Cel mai recent astfel de prilej l-a reprezentat vizita la Bucureşti a asistentului secretarului de stat al SUA pentru controlul armamentelor, verificare şi conformitate Frank Rose, la 8 octombrie 2015. În cadrul unei sesiuni publice organizate sub egida "Dialoguri@MAE", România şi SUA au reiterat natura exclusiv defensivă a sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA în Europa, precum şi utilizarea sa în scop de legitimă apărare, în conformitate cu prevederile Cartei ONU şi ale dreptului internaţional.", se precizează în comunicatul trimis publicaţiei Epoch Times de către MAE.

Acuzele cu privire la încălcarea Tratatului INF Intermediate-Range Nuclear Forces Treaty prin amplasarea facilităţii antirachetă la Baza militară Deveselu sunt nefondate, mai susţine MAE, adăugând că prevederile acestui tratat vizează rachete care angajează ţinte la sol.

"Tratatul nu se aplică dezvoltării şi testării interceptorilor care angajează ţinte aflate în aer, cum sunt interceptorii SM-3 tip I B care vor fi amplasaţi la facilitatea antirachetă din cadrul Bazei militare Deveselu. În acelaşi timp, sistemul nu a fost şi nu va fi testat pentru a lansa alt tip de interceptori decât cei folosiţi pentru angajarea ţintelor aeriene.", se precizează în comunicat.

MAE mai adaugă că acordul dintre România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România prevede că interceptorii sunt non-nucleari, iar tipul acestora nu poate fi schimbat. Pe fondul proliferării ameninţărilor balistice şi a interesului continuu al actorilor statali şi non-statali de a testa şi dezvolta rachete balistice, dezvoltarea capabilităţii NATO de apărare împotriva rachetelor balistice, care va include componenta europeană a sistemului antirachetă al SUA şi, deci, şi baza Deveselu, reprezintă o modalitate de consolidare a apărării colective la nivel Aliat, de creştere a stabilităţii şi securităţii regionale şi internaţionale. Această capabilitate de apărare pur defensivă nu vizează Federaţia Rusă, aşa cum a fost comunicat în repetate rânduri de partea română şi de partea americană, ci ameninţări cu rachete balistice din afara spaţiului euro-atlantic.

Toate aceste elemente şi precizări, privind sistemul de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA în Europa, au fost reiterate recent de ministrul Bogdan Aurescu în cadrul sesiunii publice "Dialoguri@MAE" amintite mai sus, dar şi în cadrul interviurilor acordate în ultima perioadă, concluzionează MAE.