Vasile Bănescu, reacţie după "prohodirea" lui CTP: "Tăcerea denunţă cel puţin pasivitate sau devine suspectă de complicitate"

Vasile Bănescu, fost purtător de cuvânt al BOR - în prezent membru al CNA - critică dur totala lipsă de reacţia a comunicatorului BOR faţă de derapajele tot mai paroxistice comise sub flamură pretins "creştină" de către susţinătorii fanatici ai lui Călin Georgescu.

În condiţiile în care ieri seara, la Arestul Central, un grup de persoane ieşite pentru CG au aprins lumânări pe asfalt formând iniţialele lui Cristian Tudor Popescu şi i-au cântat 'Veşnica pomenire', Bănescu punctează, într-o opinie pentru Epoch Times, că "momentele prohodirii unui om în viaţă compun o nouă culme a paroxismului delirant" care face ravagii în rândurile celor căzuţi pradă discursurilor elucubrante ale lui Călin Georgescu.

"Momentele prohodirii unui om în viaţă (deloc întâmplător acum un incontestabil mare jurnalist român), momente ivite din negura ignoranţei şi urii care au ajuns să locuiască minţi spălate de o propagandă politico-religioasă / religios-politică (amestec extrem de toxic, probat cu sânge în perioada legionară din România), compun deja o nouă culme a paroxismului delirant care face ravagii în rândul celor incapabili să mai discearnă între minciună sfruntată şi adevăr, elucubraţie şi logică, şarlatan şi om cinstit, prorus şi patriot, ultranaţionalist patologic şi cetăţean român european, Biserică şi sectă politico-religioasă, discurs coerent raţional politico-economic şi fragmente memorate din desene animate, filme şi cuvântări legionare, între Dumnezeu şi agent electoral", explică fostul purtător de cuvânt al BOR.

Totodată, Bănescu remarcă confiscarea şi pângărirea simbolisticii sacre a creştinismului de către susţinătorii lui Georgescu. El ţine să mai sublinieze faptul că în momente cruciale pentru societatea românească, tăcerea purtătorului de cuvânt al BOR denunţă cel puţin pasivitate sau devine suspectă de complicitate.

Vasile Bănescu remarcă însă că Biserica înseamnă "nesfârşit mai mult decât un birou de comunicare şi că acele persoane care nu-şi împlinesc onest, ferm şi fidel lui Hristos datoriile care le incumbă, compromit instituţia."

"Tăcerea comunicatorului instituţiei religioase căreia i se confiscă sectar şi i se murdăreşte politic simbolistica sacră (icoanele), vocabularul şi rugăciunea instrumentalizată ca incantaţie pentru eliberarea, împotriva legii, a cuiva urmărit judiciar pentru culpe extrem de grave, este demobilizatoare moral şi, desigur, de rău augur.

În momente cruciale pentru societatea subminată de un recunoscut oficial „război cognitiv” dus de o entitate străină împotriva mentalului colectiv al societăţii româneşti, momente când se impune urgent clarificarea lucrurilor esenţiale şi discernerea lor de poluarea propagandistică menită să destabilizeze o ţară, tăcerea denunţă cel puţin pasivitate sau devine suspectă de complicitate.

A explica, ca teolog, diferenţele dintre politic şi religios, dintre „cele ale lui Dumnezeu” (capturabile politic) şi „cele ale Cezarului” (adesea lacome şi viclene), dintre sminteală şi calea dreaptă de pe care însăşi o ţară poate fi deraiată, nu înseamnă a face politică! Înseamnă doar a-ţi face datoria faţă de Adevăr.

Nu Biserica, în acest caz, trebuie sau poată fi criticată public (ea înseamnă nesfârşit mai mult decât un birou de comunicare), ci unele persoane care nu-şi împlinesc onest, ferm şi fidel lui Hristos datoriile care le incumbă, compromiţând astfel instituţia.

În această zi a Educaţiei Naţionale, să conştientizăm că singura cale de salvare pentru România este educaţia, educarea omului majoritar din viitorul proxim. Un om educat dintr-o societate înseamnă un om manipulabil mai puţin în ea", transmite Vasile Bănescu.