Baconschi: Ce face Bolojan e să oprească un sistem perceput de opinia publică drept injustiţie socială, o inegalitate trasă de păr

Fostul ministru de Externe Teodor Baconschi a apreciat, la postul B1 TV, că reforma pensiilor magistraţilor este necesară pentru a corecta o inechitate socială majoră şi pentru a stopa un sistem perceput de opinia publică drept privilegiu nejustificat.

Jurnalistă: Începe reforma cu magistraţii. A anunţat premierul Ilie Bolojan că va creşte vârsta de pensionare la 65 de ani, iar cel mai devreme se vor putea pensiona la 58 de ani. Printre altele, se schimbă şi modalitatea de calcul. Înainte, raportarea pentru pensiile magistraţilor era la 80% brut, acum e la 70% net. Nicuşor Dan şi Ilie Bolojan ne-au spus că vor fi nişte dispoziţii tranzitorii şi să nu se teamă cei care sunt astăzi în sistem să fugă, să iasă la pensie, pentru că lor nu li se va aplica.

De altfel, Nicuşor Dan nu semnează nişte decrete de pensionare care afectează actul juridic astăzi. De ce? Pentru că acei magistraţi care fac cerere de pensionare nu mai pot intra în sala de proces. Dar nici nu poate fi numit un alt magistrat în locul lor, pentru că ei doar au o cerere de pensionare care n-a fost semnată şi n-au fost înlocuiţi.

Ilie Bolojan, în conferinţa de presă, a vorbit şi despre faptul că sunt 20.000 de acţiuni făcute de oamenii din justiţie de-a lungul anilor pentru sporuri şi drepturi salariale. 10 miliarde de lei s-au plătit până acum pentru asta.

Şi, printr-o postare pe Facebook, după conferinţa domnului Ilie Bolojan, a reacţionat Claudiu Drăguşin, judecător, membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii. Acum e rezistenţă în sistem.

Teodor Baconschi: Domnul judecător Drăguşin a invocat state europene. Există, în practici europene şi în materie de magistratură, o anumită vârstă de pensionare, un anumit raport între salariul ultim şi cuantumul pensiei. Există bune practici ale OCDE în această materie şi ar trebui şi ele consultate, dacă tot ne propunem să devenim membri ai acestei organizaţii de primă ligă mondială anul viitor.

Deocamdată, ce constatăm este că există un spirit de corp al magistraţilor care refuză să se solidarizeze cu toate celelalte categorii sociale, care sunt, din păcate, chemate să corecteze traiectoria fiscală a României după nebuniile făcute de Ciolacu şi compania. Ar trebui să vedem totuşi un pic de deschidere către dialog, în primul rând pentru că legea nu operează retroactiv. Ăsta e un principiu de drept, nu poate fi contestat. Deci cei care au dobândit deja o pensie o vor păstra, dar eventual va fi şi în cazul lor introdus un impozit. E singura modalitate, nu de a umbla la aceste pensii.

Însă ce face domnul Bolojan este să oprească un sistem care este perceput de opinia publică drept injustiţie socială, o inegalitate trasă de păr, totuşi, şi să pregătească o nouă epocă în justiţia românească. Adică o măsură care se va implementa pe deplin în următorii 35 de ani. Acum, sigur, riscul imediat este o ieşire masivă din sistem a celor care cred că, dacă nu fac repede acest pas, s-ar putea să aibă o pensie ceva mai mică – probabil nu 5.000 de euro, ci 4.200 de euro. Adică, în perspectiva acestei tragedii personale, evident că foarte mulţi vor lăsa roba şi ciocănelul şi se vor repezi la casele speciale de pensii ale magistraţilor ca să îşi depună dosarele.

Dar e nevoie de dialog realmente, adică de dialog matur şi responsabil între toate aceste categorii şi actori instituţionali, politici şi sociali. E nevoie să discute cu guvernul o manieră şi un calendar de implementare a acestor reforme, pornind de la convingerea că sistemul actual e nesustenabil şi că nu putem arunca toată ţara în categoria „junk”, cu efecte dezastruoase şi pentru economie, doar pentru că există un egoism de castă.

Jurnalistă: Colegii de la Rise au nişte investigaţii absolut complete despre cum s-a ajuns aici şi despre cât de bine înţeleşi sunt toţi din magistratură, deşi şi acolo sunt bisericuţe şi fiecare cu interesele sale. Dar, pe subiectul ăsta cu salarizarea şi cu pensiile în magistratură, se înţeleg foarte bine.

Fostul ministru al Justiţiei Cătălin Predoiu trăgea un semnal de alarmă: „Pentru perioada 2020–2024 se vor plăti aproximativ 390,2 milioane de euro pentru drepturi salariale stabilite prin hotărâri judecătoreşti.”

Estimarea lui Predoiu s-a dovedit însă doar un palid semnal de alarmă faţă de ceea ce avea să urmeze. În realitate, factura pe care cetăţenii au ajuns să o suporte între 2020 şi 2024, în contul aşa-zisei dezordini salariale din Justiţie, a fost de peste 1,2 miliarde de euro.