Avertisment SRI: Cum recrutează serviciile secrete ruseşti persoane pentru operaţiuni de sabotaj

Serviciile de informaţii ruseşti recurg la recrutarea unor persoane prin intermediul reţelelor sociale, oferindu-le bani pentru îndeplinirea unor sarcini aparent banale, care pot face parte din operaţiuni de spionaj sau sabotaj.

În acest context, Serviciului Român de Informaţii (SRI) prezintă în Revista Intelligence mai multe cazuri documentate în Europa, inclusiv în România, precum şi o serie de indicii care ar trebui să-i determine pe cetăţeni să suspecteze că ar putea fi atraşi în asemenea activităţi.

Potrivit sursei citate, recrutarea se poate face prin intermediari care ascund identitatea beneficiarului real al operaţiunii. Persoanelor vizate li se pot solicita fotografii ale unor obiective, transportarea unor colete sau îndeplinirea unor sarcini prezentate drept simple şi bine plătite. În schimb, li se cere să păstreze secretul şi să comunice exclusiv prin mesaje.

Serviciul britanic de informaţii interne MI5 a avertizat, la rândul său, că serviciile ruse utilizează reţelele sociale pentru recrutare, aplicaţii de mesagerie criptată pentru transmiterea instrucţiunilor şi, în unele cazuri, criptomonede pentru efectuarea plăţilor.

Autorii articolului subliniază că persoanele care primesc astfel de solicitări nu trebuie să stabilească singure dacă în spatele lor se află un serviciu de informaţii străin. Recunoaşterea caracterului suspect al cererii şi sesizarea autorităţilor, inclusiv prin apelarea numărului 112, sunt măsurile recomandate pentru prevenirea unor eventuale incidente.

Operaţiuni de sabotaj atribuite Rusiei, documentate în Europa

Publicaţia SRI prezintă mai multe cazuri din Marea Britanie, Lituania şi România, care ilustrează modul în care persoane recrutate local pot fi folosite pentru executarea unor acţiuni în beneficiul serviciilor ruseşti.

Unul dintre exemple este incendiul provocat la 20 martie 2024 într-un depozit din estul Londrei, unde se aflau bunuri destinate Ucrainei. Potrivit poliţiei britanice, organizatorul atacului stabilise legături cu gruparea Wagner şi recrutase alte persoane pentru executarea operaţiunii. În octombrie 2025, cei doi organizatori au fost condamnaţi la 17 şi, respectiv, 12 ani de închisoare.

Un alt caz prezentat este cel al incendierii magazinului IKEA din Vilnius, Lituania, la 9 mai 2024. În martie 2025, procurorii lituanieni au anunţat trimiterea în judecată a unei persoane care, potrivit acuzaţiilor, era minoră la momentul comiterii faptei şi acţionase în interesul structurilor militare şi al serviciilor de securitate ruseşti.

Autorii articolului atrag însă atenţia asupra necesităţii de a face distincţia între condamnările definitive, acuzaţiile formulate de procurori şi operaţiunile atribuite public unor actori statali de către serviciile de informaţii.

Trei operaţiuni atribuite Rusiei, descoperite în România

În ceea ce priveşte România, publicaţia SRI aminteşte trei cazuri făcute publice de instituţie în perioada octombrie 2025 – octombrie 2026.

Primul vizează o tentativă de sabotaj asupra companiei de curierat NOVA POST, anunţată de SRI la 21 octombrie 2025. Potrivit instituţiei, două persoane depuseseră colete care conţineau dispozitive incendiare, iar informaţiile obţinute indicau apartenenţa acestora la o reţea europeană controlată de serviciile secrete ruseşti.

Dispozitivele au fost descoperite şi neutralizate înainte de a produce pagube.

Al doilea caz a fost făcut public la 8 septembrie 2026 şi priveşte prevenirea unei operaţiuni atribuite Federaţiei Ruse. Investigaţia a vizat un cetăţean rus stabilit în România, care ar fi primit instrucţiuni de la un intermediar pentru realizarea unor materiale foto-video cu obiective militare şi infrastructuri de interes strategic.

Cel mai recent caz prezentat în articol este cel al incendiului produs la 14 septembrie 2026 pe platforma industrială Carfil din Braşov, în apropierea societăţii CARFIL SA, filială a Companiei Naţionale ROMARM.

La 26 octombrie, SRI a anunţat identificarea unei reţele de sabotaj coordonate din Federaţia Rusă, implicată în provocarea incendiului. Potrivit instituţiei, investigaţiile au confirmat participarea mai multor cetăţeni proveniţi din state ex-sovietice, care aveau reşedinţa în ţări membre ale Uniunii Europene.

Cum pot fi recunoscute tentativele de recrutare

SRI prezintă şi o serie de indicii care pot semnala o posibilă tentativă de recrutare pentru activităţi ilegale.

Printre acestea se numără oferirea unor sume neobişnuit de mari pentru sarcini insuficient explicate, în special atunci când identitatea persoanei care face propunerea sau a companiei pe care pretinde că o reprezintă nu poate fi verificată.

Un alt semnal de alarmă îl constituie solicitările de fotografiere a unor obiective, cu accent pe sistemele de pază, căile de acces sau activităţile desfăşurate în interior, fără existenţa unui scop legitim.

De asemenea, cetăţenii sunt avertizaţi să fie atenţi la cererile de preluare, depozitare sau transportare a unor pachete, atunci când li se solicită să ascundă identitatea expeditorului ori să declare în mod fals conţinutul coletelor.

Alte situaţii suspecte sunt cele în care persoane necunoscute solicită utilizarea identităţii, a conturilor bancare, a cartelelor telefonice sau a accesului profesional al celor recrutaţi.

Publicaţia SRI atrage atenţia şi asupra instrucţiunilor care presupun evitarea controalelor, încălcarea procedurilor de securitate ori furnizarea unor informaţii false angajaţilor unei companii.

Presiunile pentru ştergerea conversaţiilor, păstrarea secretului inclusiv faţă de familie şi executarea imediată a sarcinilor, fără întrebări suplimentare, pot reprezenta alte indicii ale unei tentative de recrutare.

Un semnal deosebit de grav îl constituie solicitările care implică distrugerea unor bunuri, provocarea de incendii sau pătrunderea fără drept în anumite spaţii, chiar şi atunci când aceste acţiuni sunt prezentate drept „o glumă”, „un test” sau „o acţiune fără victime”.

Autorii articolului precizează însă că niciunul dintre aceste elemente, analizat separat, nu demonstrează existenţa unei operaţiuni coordonate de serviciile ruseşti.

Folosirea aplicaţiilor de mesagerie criptată, efectuarea plăţilor în criptomonede sau fotografierea unor obiective nu reprezintă, în sine, dovezi ale unei infracţiuni. Ceea ce contează este natura solicitării, contextul în care aceasta este formulată şi eventualele încercări de a ascunde scopul real al activităţii.

Mesajul transmis de publicaţia SRI este că identificarea din timp a unor asemenea situaţii şi sesizarea autorităţilor pot împiedica transformarea unor sarcini aparent inofensive în acţiuni de sabotaj cu consecinţe grave.