Armeniei i s-a retras dreptul de vot în cadrul Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă

Membrii Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO) au hotărât să retragă Armeniei dreptul de vot şi posibilitatea de a numi reprezentanţi în funcţii de conducere, invocând datoriile acumulate de Erevan pe parcursul a doi ani faţă de bugetul blocului.
"Decizia a fost luată în conformitate cu statutul organizaţiei […] având în vedere faptul că Armenia nu şi-a îndeplinit obligaţiile de mai mulţi ani", a declarat purtătorul de cuvânt al preşedintelui Federaţiei Ruse, Dmitri Peskov.
Anterior, Peskov, în ajunul întâlnirii liderilor ţărilor CEB la Moscova, a declarat că aceştia "vor reacţiona" la neparticiparea Erevanului la activitatea organizaţiei, din care statul caucazian continuă să facă parte în mod oficial, relatează The Moscow Times.
În consecinţă, premierul armean Nikol Paşinian a declarat înaintea summitului de la Moscova că ţara să "şi-a pierdut interesul" faţă de CSTO şi a anunţat, prin intermediul purtătorului de cuvânt, că nu se va deplasa miercuri în Rusia, ci în Turcia, la conferinţa ONU privind schimbările climatice (COP31).
Reuniunea liderilor CSTO a avut loc cu participarea preşedintelui Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, precum şi a liderilor din Bielorusia, Kazahstan, Kârgâzstan şi Tadjikistan. Decizia privind privarea Armeniei de dreptul de vot a fost luată în comun. La finalul întâlnirii, participanţii au semnat, de asemenea, o declaraţie comună.
"Noi […] confirmăm angajamentul necondiţionat faţă de obiectivele prevăzute în tratatul şi statutul CSTO — crearea unor condiţii favorabile şi stabile pentru dezvoltarea cuprinzătoare a statelor membre", se menţionează în document.
Paşinian a suspendat participarea efectivă a Erevanului la CSTO în februarie 2024, justificând această decizie prin faptul că organizaţia nu a ajutat partea armeană în timpul conflictului armat din Nagorno-Karabah din septembrie 2023.
De atunci, Paşinian a numit CSTO "o alianţă-balon", i-a acuzat pe membrii acesteia că "au planificat războiul" împreună cu Baku şi a promis că, cel puţin "în următorii cinci ani", Armenia nu va reveni la activitatea activă în cadrul alianţei şi va fi bucuroasă dacă va fi exclusă din aceasta.
Relaţiile dintre Armenia şi Rusia s-au tensionat din nou în primăvara anului 2026 din cauza apropierii Erevanului de UE, la care Kremlinul a răspuns cu un război comercial. În luna mai, Paşinian a refuzat să se deplaseze la Moscova pentru a participa la Parada Victoriei şi a declarat că nu susţine Rusia în chestiunea ucraineană. Ca răspuns, Putin a îndemnat Erevanul să-şi definească orientarea în politică externă printr-un referendum şi a sfătuit autorităţile armene să ţină cont de soarta Ucrainei.