Turcia devine sultanat. Opoziţia plănuieşte să conteste rezultatul. Europa bombăne

În condiţiile în care rezultatele neoficiale plasează tabăra “DA” în faţa unui minuscul avantaj, comisia electorală a Turciei a declarat duminică seara o victorie pentru introducerea unui sistem prezidenţial. Mişcarea vesteşte o modificare a politicii moderne a Turciei.

Conform rezultatelor publicate de agenţia turcă de ştiri de stat Anadolu, tabăra “DA” a câştigat cu 51,2% comparativ cu 48,8% pentru tabăra “NU”, în condiţiile în care au fost numărate toate voturile. Rezultatele finale vor fi publicate într-un interval de 11 sau 12 zile, a precizat preşedintele comisiei electorale, Sadi Guven.

Majoritatea turcilor care locuiesc în Germania au votat în favoarea reformelor constituţionale, 63,1% votând pentru DA, conform Anadolu. În Austria, 73,5% dintre turci au susţinut amendamentele. Turcii care locuiesc în străinătate şi-au depus buletinele de vot la secţiile de votare deschise în misiunile diplomatice, în timpul unei perioade de votare de două săptămâni înaintea referendumului.

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a lăudat poporul turc pentru că a luat o “decizie istorică”, susţinând adoptarea amendamentelor constituţionale ce îi vor extinde puterile prezidenţiale.

“Oamenii şi-au exprimat liber voinţa. Acum vom lucra împreună pentru a face cele mai importante schimbări din istoria Constituţiei ţării noastre”, a afirmat Erdogan într-un discurs de felicitare, citând rezultate neoficiale.

Rezultatele provizorii de duminică încă nu oferă o victorie decisivă a lui Erdogan, dar mii de susţinători au ieşit pe străzile din Ankara şi Istanbul pentru a sărbători rezultatele.

“Aceasta este o decizie luată de popor. În istoria democraţiei noastre a fost deschisă o nouă pagină”, a declarat premierul turc Binali Yildirim unei mulţimi de susţinători adunaţi în faţa sediului Partidului de guvernământ Justiţie şi Dezvoltare (AKP) în Ankara.

Biroul premierului urmează să fie desfiinţat pe baza amendamentelor constituţionale.

Susţinătorii taberei “NU” au protestat împotriva rezultatului în districtele anti-Erdogan din Istanbul. Sute de opozanţi ai amendamentelor constituţionale au ieşit pe străzi în districtele Beşiktaş, Kadikoy şi Istanbul.

Rezultat contestat

În ciuda rezultatelor iniţiale, criticii şi partidele din opoziţie au acuzat ilegalităţi la numărarea voturilor, după ce au raportat nereguli la secţiile de votare. Două partide din opoziţie au promis că vor contesta rezultatul referendumului.

Partidul Democratic al Poporului (HDP), o formaţiune politică pro-kurdă, a anunţat că va contesta două treimi dintre voturi.

În mod similar, principalul partid din opoziţie CHP (Partidul Republican al Poporului), a declarat că ar putea face apel în cazul a aproximativ 60% dintre voturi. Liderul CHP, Kemal Kilicdaroglu, a afirmat că partidul său nu va accepta o victorie a taberei “DA”.

“Acest referendum a scos adevărul la lumină – cel puţin 50% dintre oameni au spus NU”, a declarat el.

Referendumul s-a desfăşurat sub o stare de urgenţă ce a fost aplicată în Turcia după un puci eşuat în iulie 2016 şi care s-a soldat cu arestarea a aproximativ 47.000 de persoane.

Europa, sceptică

La scurt timp după vot, Erdogan şi-a repetat intenţia de a reintroduce pedeapsa capitală în Turcia. El a adăugat că, în cazul în care opoziţia nu va susţine un astfel de proiect de lege, atunci ar putea desfăşura un alt referendum pe tema reintroducerii pedepsei capitale.

Un astfel de pas ar putea pune capăt eforturilor Turciei de a adera la Uniunea Europeană.

Mai multe state occidentale au reacţionat cu prudenţă la rezultatul referendumului.

“Luând în considerare rezultatul strâns la referendum şi implicaţiile complexe ale amendamentelor constituţionale, cerem de asemenea autorităţilor turce să urmărească să obţină cel mai amplu consens naţional posibil în privinţa implementării [amendamentelor]”, a precizat Comisia Europeană într-o declaraţie.

Relaţiile dintre Europa şi Turcia au ajuns la un nivel foarte scăzut în timpul campaniei pentru referendum, după ce Germania şi Olanda au oprit mai mulţi miniştri turci să desfăşoare mitinguri politice pro-referendum pe teritoriile lor.

Erdogan a declarat la acea vreme că măsurile respective sunt “acte naziste” şi a adăugat că Turcia şi-ar putea reconsidera legăturile cu UE după ani de zile în care a urmărit să adere la blocul european.