Austeritatea începe să lovească la temelia celor mai tinere democraţii europene

Austeritatea începe să lovească la temelia celor mai tinere democraţii europene. Demersul primului ministru român Victor Ponta de a-l înlătura pe preşedinte, ale cărui măsuri de austeritate bugetară au atras laude din partea cancelarului german Angela Merkel, va avea un deznodământ la referendumul din 29 iulie. În Serbia, noul premier Ivica Dacic l-a ameninţat cu destituirea pe şeful Băncii Centrale şi a declarat că băncile străine sunt 'duşmani'. Leul şi dinarul s-au devalorizat la niveluri record faţă de euro şi costurile pentru împrumuturi au crescut, comentează portalul de ştiri financiare Bloomberg, într-un articol semnat de Agnes Lovasz.

Politicienii din regiune mizează pe sentimentele anti-austeritate care i-au impulsionat pe radicali în democraţii europene mai consolidate precum Grecia, Franţa şi Olanda. Liderii post-comunişti merg pe urmele primului ministru ungar Viktor Orban, care se luptă de doi ani cu UE, căutând să-şi consolideze puterea, afirmă Lars Christensen, analist la Danske Bank A(S. 'Politica şi retorica guvernului ungar şi ceea ce vedem acum în sud-estul Europei ne dă acelaşi sentiment', spune acesta. Multe state balcanice 'merg în direcţia greşită în acelaşi timp cu Ungaria. Ele încearcă în multe feluri să deraieze procesul. Instituţiile democratice nu sunt pe deplin respectate.', consideră Christensen.

Leul românesc şi dinarul sârbesc au fost pe locul doi şi respectiv trei în lume în clasamentul monedelor care au evoluat cel mai prost faţă de euro în ultima lună, pe primul loc fiind lira sudaneză. Leul s-a devalorizat cu 3,5% până la cursul record de 4,6509 lei pentru un euro pe data de 24 iulie. Dinarul sârb a scăzut cu 2,4% luna trecută, la cel mai mic curs de 119,602 dinari pentru un euro, înregistrat joi.

România şi Serbia, care se numără printre statele din estul Europei unde riscurile politice ridică costurile creditării şi slăbesc monedele naţionale, se confruntă şi cu 'provocări financiare externe serioase', notau pe data de 20 iulie într-un studiu Mai Doan şi Raffaella Tenconi, economişti la Bank of America Merrill Lynch. 'Riscurile mediului volatil împreună cu presiunile financiare şi incertitudinea politică din aceste state vor conduce cel mai probabil la noi presiuni' în lunile următoare asupra costurilor creditării pentru guverne, afirma joi Doan într-o corespondenţă.

Calitatea democraţiei s-a deteriorat în mai multe state din Europa centrală şi de sud-est cu 'încălcări masive ale drepturilor democratice şi statului de drept' menţiona în luna mai Bertelsmann Stiftung, cea mai mare fundaţie privată non-profit din Germania, care a prezentat atunci un clasament în care sunt evaluate 128 de state în tranziţie şi în curs de dezvoltare. Acest clasament ia în considerare criterii precum calitatea democraţiei, economia de piaţă şi gestiunea politică. Ultimul loc în acest clasament este ocupat de Ucraina, înaintea ei fiind Serbia şi Ungaria, în timp ce România este plasată pe locul cinci de la coada clasamentului, ce ia în calcul date disponibile până în luna martie 2012.

Mişcările guvernelor din Ungaria şi România 'îmi sugerează că încă există o generaţie care nu are instinctele democratice în sânge' afirma pe 18 iulie Tomas Valasek, director pentru politică externă şi de apărare la Centre for European Reform din Londra. 'Este nevoie de mai mult timp pentru ca schimbul de generaţii să-i scoată din sistem pe unii dintre vechii politicieni', adaugă el.

Politicienii din sud-estul Europei ridică steagul unui curent anti-austeritate larg răspândit în Europa şi care a început în vest. Criza din zona euro şi efectele ei posibile asupra peisajului politic european 'nu au fost suficient luate în considerare', scria la 25 iulie, pe blogul New York Times, Paul Krugman, laureatul Premiului Nobel pentru economie. Dacă politicile de austeritate promovate de marile partide de pe eşichierul politic 'eşuează în mod dezastruos, ceea ce devine aproape o certitudine, efectul va fi discreditarea întregii clase politice, astfel încât radicalii de stânga şi de dreapta vor rămâne singurii nepătaţi', mai notează el.

În România o confruntare între coaliţia condusă de premierul Victor Ponta şi preşedintele Traian Băsescu a determinat o serie de schimbări legislative şi decizii ale Parlamentului care au condus la suspendarea pentru o lună a preşedintelui, astfel încât electoratul să se poată pronunţa la vot dacă acesta va rămâne în funcţie. Eforturile de a simplifia regulile de demitere a preşedintelui şi diminuarea puterilor Curţii Constituţionale au atras critici din partea liderilor UE, inclusiv din partea preşedintelui Comisiei europene, Jose Barroso, şi din partea cancelarului Angela Merkel, care au exprimat temeri că democraţia regresează în această ţară fostă comunistă, scrie Bloomberg. 'În timp ce Ponta se concentrează pe lupta pentru putere, politica economică este cea care suferă', afirmă Otilia Simkova, analist la Eurasia Group de la Londra.

În Serbia, Dacic a fost desemnat prim-ministru după trei luni de dispute politice, în timp ce dinarul s-a devalorizat la un nivel record şi costurile împrumuturilor au crescut în această ţară unde o persoană activă din patru este în şomaj. Socialiştii săi revin la putere pentru prima dată după înlăturarea fondatorului partidului, Slobodan Milosevic, acuzat pentru declanşarea războiului civil din anii 1990 care a distrus economia.

Purtător de cuvânt al lui Milosevic în timpul războiului, Dacic a luat în derâdere băncile străine şi încearcă să-l înlăture pe guvernatorul Băncii Centrale, Dejan Soskic, considerându-l vinovat pentru creşterea datoriilor mai multor banci la care statul este acţionar.

Slăbirea monedei naţionale şi creşterea volumului creditelor neperformante ar putea necesita creşteri de capital în cazul a cel puţin şapte bănci, anunţa Banca Centrală a Serbiei pe data de 16 iulie, când Sokic a refuzat să demisioneze. Guvernul de la Belgrad a promis să reia negocierile cu Fondul Monetar Internaţional şi cu Banca Mondială şi să se integreze rapid în Uniunea Europeană. FMI a suspendat în luna februarie un acord de tip preventiv în valoare de 1,3 miliarde de dolari după ce fosta administraţie a depăşit ţintele de îndatorare şi de deficit bugetar.

'Oamenii aflaţi într-o situaţie dificilă caută un lider salvator, mai puternic, cineva care să le spună în mod convingător că va pune capăt austerităţii, va taxa băncile, pe cei bogaţi şi pe oricine obţine profituri ridicate dubioase şi va aduce bani în buzunarele votanţilor', mai spune Otilia Simkova. 'Problema este că în căutarea unui lider mai puternic, votanţii ar putea să se aleagă cu un autocrat', conchide ea.