Aurescu: România şi Polonia sunt preocupate de desfăşurările ameninţătoare de forţe ruseşti în proximitatea Ucrainei şi la Marea Neagră

Bogdan Aurescu (dr) şi Zbigniew Rau
Bogdan Aurescu (dr) şi Zbigniew Rau (mae.ro)

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a avut, marţi, consultări politice cu omologul polonez Zbigniew Rau, în cadrul vizitei de lucru pe care şeful diplomaţiei din Republica Polonă a efectuat-o în România. Cei doi miniştri au discutat despre teme aflate pe agenda bilaterală, precum şi despre modalităţile de aprofundare a Parteneriatului Strategic dintre România şi Polonia, inclusiv prin organizarea, în viitorul apropiat, a unei şedinţe comune a celor două Guverne.

De asemenea, şefii diplomaţiilor română şi poloneză au avut un dialog substanţial cu privire la criza migranţilor de la graniţa cu Belarus şi pe tema evoluţiilor de securitate recente din Vecinătatea Estică şi regiunea Mării Negre, inclusiv în perspectiva reuniunii miniştrilor de externe din statele membre NATO, de la Riga (30 noiembrie – 1 decembrie), şi a reuniunii ministeriale OSCE de la Stockholm (2 – 3 decembrie).

“Parteneriatul Strategic dintre România şi Polonia este foarte puternic şi am constatat din nou, în discuţiile noastre din această seară, acest adevăr. Iar România şi Polonia reprezintă, împreună, o forţă care contează – în regiune şi în Alianţa Nord-Atlantică. […] Suntem preocupaţi – România şi Polonia – de desfăşurările ameninţătoare de forţe ruseşti în proximitatea Ucrainei şi la Marea Neagră. Şi am expus fiecare, în detaliu, evaluările de securitate ale ţărilor noastre, care coincid în foarte mare parte”, a precizat Aurescu.

În continuare, redăm declaraţia integrală susţinută de şeful MAE:

Bună seara! Tocmai am încheiat o discuţie foarte bună, substanţială, cu prietenul şi cu omologul meu polonez, domnul Zbigniew Rau. Dragă Zbigniew, bine ai venit, din nou, la Bucureşti!

Ne consultăm foarte des, avem discuţii aprofundate aproape de fiecare dată când ne întâlnim, fie în marja diverselor reuniuni multilaterale, fie, iată, la Bucureşti. Este a doua vizită pe care o faci în acest an şi mă bucur foarte mult că eşti, în această seară, alături de mine şi de colegii mei.

Parteneriatul Strategic dintre România şi Polonia este foarte puternic şi am constatat din nou, în discuţiile noastre din această seară, acest adevăr. Iar România şi Polonia reprezintă, împreună, o forţă care contează – în regiune şi în Alianţa Nord-Atlantică.

Dincolo de aspectele de cooperare bilaterală pe care le-am discutat astăzi – am vorbit inclusiv despre planificarea următoarei şedinţe comune a Guvernelor noastre la începutul anului viitor – ne-am concentrat, în discuţie, pe aspectele legate de securitatea regională şi pe provocările comune la care trebuie să facem faţă şi la care trebuie să găsim soluţii.

Am avut, astfel, un schimb aprofundat de evaluări cu privire la evoluţiile îngrijorătoare de securitate din Vecinătatea Estică şi din regiunea Mării Negre, inclusiv de la graniţele Ucrainei. În acest context, este cu atât mai important să ne coordonăm îndeaproape pe teme de interes strategic.

Domnul ministru Rau mi-a prezentat evaluările părţii polone cu privire la situaţia de la frontiera Poloniei cu Belarus, în condiţiile valului de migranţi instrumentalizat de autorităţile de la Minsk împotriva Poloniei, dar şi împotriva Lituaniei şi Letoniei.

Urmărim cu foarte multă atenţie şi cu îngrijorare aceste evoluţii şi am exprimat încă o dată, aşa cum am făcut-o deja, în repetate rânduri, solidaritatea deplină a României cu Polonia, aşa cum am exprimat această solidaritate şi faţă de Lituania şi Letonia. Aceste ţări se confrunta, din partea regimului Lukaşenko, cu o formă de ameninţare hibridă, inacceptabilă şi fără precedent, adică instrumentalizarea migranţilor, creând astfel, la frontiera externă a Uniunii Europene şi a NATO, o criză multi-dimensională, de securitate, prin această nouă formă de atac hibrid, care provoacă şi o criză umanitară.

Situaţia a fost, de altfel, discutată la nivelul Uniunii Europene şi la nivel NATO. Am reiterat astăzi susţinerea puternică pe care am exprimat-o la Consiliul Afaceri Externe din 15 noiembrie, ultima noastră întâlnire, a miniştrilor de externe, referitoare la adoptarea rapidă a unui nou pachet de sancţiuni faţă de Belarus, prin listarea de persoane, agenţi economici, companii turistice, aeroporturi implicate în facilitarea traficului de migranţi şi în instrumentalizarea lor politică – pe scurt, actorii care au facilitat crearea acestei crize.

În acest scop, la 15 noiembrie, la Consiliul Afaceri Externe, a fost aprobată politic extinderea criteriilor de impunere de măsuri restrictive, prin includerea migraţiei ilegale. Şi, chiar dacă sunt unele semne de dezescaladare, ele nu sunt convingătoare. Sperăm că procedura necesară va fi parcursă cât mai rapid şi pachetul de sancţiuni va intra în vigoare în luna decembrie.

În discuţiile cu colegul meu, am reiterat şi faptul că România şi-a exprimat susţinerea pentru suspendarea cooperării practice a NATO pe linie civilă şi militară cu Belarus.

Am evidenţiat necesitatea, de asemenea, ca sprijinul pentru poporul belarus să continue şi am reamintit Planul economic pentru un Belarus Democratic, elaborat de Comisia Europeană, în urma propunerilor făcute anul trecut de Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, împreună cu omologii polon şi lituanian.

Este, de asemenea, un moment foarte bun să discutăm şi despre situaţia de securitate de la frontierele Ucrainei. Suntem preocupaţi – România şi Polonia – de desfăşurările ameninţătoare de forţe ruseşti în proximitatea Ucrainei şi la Marea Neagră. Şi am expus fiecare, în detaliu, evaluările de securitate ale ţărilor noastre, care coincid în foarte mare parte. De asemenea, am discutat despre măsurile pe care le putem lua la nivel NATO.

De altfel, săptămâna viitoare, ne pregătim pentru o reuniune foarte importantă a miniştrilor de externe ai NATO, la Riga, în perioada 30 noiembrie – 1 decembrie, urmată şi de o reuniune ministerială a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, la Stockholm, între 2 şi 3 decembrie.

La Riga, este un foarte bun prilej pentru a discuta această situaţie de securitate din regiune, pentru a reitera necesitatea consolidării de o manieră coerentă şi unitară a posturii NATO de descurajare şi apărare pe întregul Flanc Estic, în mod coerent, de la Nord la Sud. Este esenţial să abordăm Flancul Estic în întregimea sa, să creştem prezenţa militară Aliată în regiune şi să nu permitem unor actori terţi să folosească Marea Neagră drept instrument de influenţă şi destabilizare.

Deci ceea ce putem să facem, în mod concret, este să ne coordonăm şi să răspundem unitar şi credibil, la nivel Aliat şi la nivelul Uniunii Europene.

Trebuie să consolidăm cooperarea cu partenerii noştri din regiune, mai ales Ucraina, dar şi Georgia, să creştem rezilienţa democratică şi societală a acestor ţări, inclusiv prin combaterea dezinformării.

Am discutat şi în perspectiva negocierii Noului Concept Strategic al NATO şi pentru buna pregătire a Summitului NATO de la Madrid, de anul viitor, şi am convenit să ne coordonăm apropiat, aşa cum am făcut-o de fiecare dată, atât în plan bilateral, cât şi prin utilizarea altor formate de interes pentru România şi pentru Polonia, cum este formatul Bucureşti 9.

Este esenţială acordarea unei atenţii speciale regiunii Mării Negre, zonă esenţială pentru securitatea euroatlantică. Accentuez, o dată în plus, că Marea Neagră nu poate să devină un instrument de proiectare a forţei ostile şi destabilizatoare.

Am împărtăşit cu domnul ministru Rau şi o serie de evaluări în acest sens, pe care le-am discutat inclusiv cu secretarul de stat Blinken, cu prilejul vizitei mele la Washington, de acum două săptămâni.

Aşa cum am arătat în acea discuţie cu domnul secretar de stat Blinken, avem nevoie la Marea Neagră de o abordare multidimensională şi integrată a descurajării, îmbinând aspectele care ţin de securitatea clasică cu cele care ţin de consolidarea rezilienţei, cu dimensiunea economică, combaterea ameninţărilor hibride, întărirea securităţii energetice, soluţionarea conflictelor prelungite, fiind necesară alocarea resurselor adecvate în acest scop. Cu acea ocazie am discutat şi despre noua Strategie de securitate la Marea Neagră pe care partea americană o elaborează în prezent şi la care şi partea română va contribui.

Am mai discutat cu domnul ministru Rau şi despre proiectele strategice de interconectare regională de interes pentru ambele ţări, atât pentru România, cât şi pentru Polonia, ca instrumente de creştere a rezilienţei noastre strategice. Mă refer aici la proiectele Rail2Sea şi ViaCarpathia, deosebit de importante din punct de vedere economic, dar pentru mobilitatea militară pe axa nord-sud a Flancului Estic. România şi Polonia vor continua să coopereze îndeaproape pentru identificarea de modalităţi concrete pentru realizarea acestor proiecte.

Mă opresc aici. Domnule ministru Rau, dragă Zbigniew, mulţumesc pentru vizită şi pentru discuţiile foarte substanţiale dintre noi. Aveţi cuvântul.