Augustin Lazăr, despre motivul blocării dosarelor Revoluţiei şi 10 August: Voinţa grupului care accede la putere

Fostul procuror general al României din perioada 2016-2019 Augustin Lazăr a declarat, miercuri, într-un podcast RockFM că fostul preşedinte Ion Iliescu a fost cel care a împiedicat soluţionarea dosarului Revoluţiei. De asemenea, şi instrumentarea Dosarului 10 august este tergiversată sistematic de interese politice.

„Să ne gândim că liderii care formau obiectul anchetei erau liderii statului român la data producerii evenimentelor. Să ne gândim doar că fostul preşedinte Iliescu a condus statul român până în 2004, cu mici întreruperi. A fost acolo, la comandă. Şi a fost foarte dificil, dacă nu imposibil, să faci o anchetă împotriva conducătorului statului”.

În 2019, fostul procuror general a prezentat scuze, în numele Ministerului Public, pentru durata excesivă a anchetei penale – aproape 30 de ani. Între timp, au mai trecut cinci ani fără ca dreptatea să se fi făcut, iar Ion Iliescu este exonerat, prin deces.

"Am simţit nevoia, în momentul soluţionării Dosarului Revoluţiei, să îmi cer scuze opiniei publice pentru o temporizare majoră a acestui dosar, pentru ca opinia publică să înţeleagă că circumstanţele au fost de aşa natură, încât cei cercetaţi reprezentau liderii statului, cupola de putere a statului român la data producerii evenimentelor şi din această cauză lucrurile s-au temporizat nepermis de mult.

Situaţia aceasta a avut şi anumite consecinţe foarte neplăcute pentru România. Au fost multiple condamnări la CEDO pentru ceea ce s-a întâmplat, pentru faptul că România şi sistemul judiciar românesc n-au fost în măsură să asigure un proces echitabil în 30 de ani, câţi erau atunci, acum 35 de ani, că au fost lezate integritatea corporală pentru sute de victime care au fost împuşcate şi pentru mii de victime care au fost rănite prin împuşcare. Acest fapt a determinat şi o scădere a încrederii în instituţiile statului român în general şi îndeosebi în justiţie, o scădere a încrederii în existenţa unei separaţii reale a puterilor în cadrul statutului de democraţie constituţională. Iată ce s-a putut întâmpla cu temporizarea acestui dosar. Să ne gândim că liderii care formau obiectul anchetei erau liderii statului român la data producerii evenimentelor.

Să ne gândim doar că preşedintele Iliescu, fostul preşedinte, a condus statul român până în 2004, cu mici întreruperi. A fost acolo, la comandă. Şi a fost foarte dificil, dacă nu imposibil, să faci o anchetă împotriva conducătorului statului. Şi veţi vedea imediat de ce. Procurorul general al României, spre exemplu, este numit în funcţie şi eliberat din funcţie de cine? De preşedintele republicii, la propunerea ministrului Justiţiei, care este o altă persoană numită politic. Şi poate veţi fi surprinsă să aflaţi că dintre procurorii generali ai României, când am încheiat eu mandatul fără să fiu eliberat din funcţie, fără să fiu revocat, conform unei proceduri care a fost pusă în aplicare, eu eram primul care nu a fost revocat. Toţi procurorii generali înainte, cu excepţia doamnei Kovesi, care totuşi a fost revocată din funcţia de procuror şef al DNA, tot n-a scăpat de o revocare, toţi au fost eliberaţi din funcţie înainte să-şi încheie mandatul", a explicat Augustin Lazăr.

Nu poţi să lucrezi cu unu-doi procurori care au sediul în Bucureşti şi sunt specializaţi pe problema respectivă şi mai ales, nu e bine să lucrezi cu vecinul de bloc, a adăugat fostul procuror general.

"Trebuie să aperi imparţialitatea colegilor care lucrează. Şi atunci aduci, delegi procurori de la Timişoara, spre exemplu, care îşi fac imparţial activitatea, de la Iaşi, de la Constanţa, de unde este nevoie să constitui o echipă de cinci-şase procurori care să poată avea o muncă continuă şi, în final, să soluţioneze acest dosar, ceea ce s-a întâmplat în 2019. După cum s-a văzut, nici ceilalţi n-au stat cu mâinile în sân, au găsit mereu excepţii de procedură. Au ştiut să speculeze orice excepţie, orice problemă avocăţească posibil de evocat, să încerce vigilenţa judecătorului.

Eu am convingerea că tinerii procurori care sunt acum şi tinerii magistraţi care vor examina în continuare acest dosar la Înalta Curte vor face tot posibilul să dea o soluţie temeinică şi legală, chiar dacă va mai rămâne un singur inculpat în final. Dar soluţia să fie dreaptă, să consacre printr-o soluţie definitivă adevărul judiciar pe care noi acum îl cunoaştem.

Documentele sunt cunoscute şi colegul nostru, fostul procuror şef Cătălin Piţu, a făcut efortul de a le aduce la cunoştinţa opiniei publice, ca nu cumva să creadă cineva că ele sunt ascunse între nişte coperţi de dosar şi ele stau ascunse acolo, să nu ştie opinia publică despre ce e vorba. Era absolut necesar un proces public în care să se spună şi să aibă posibilitatea să se apere cei în cauză şi opinia publică să înţeleagă despre ce e vorba. Însă participanţii la acel proces nu s-ar situa într-o situaţie deosebit de confortabilă în legătură cu ceea ce s-ar spune la un astfel de proces, atât de către inculpaţi, cât şi de martorii care s-au aflat acolo, ar rezulta nişte lucruri foarte incomode nu numai pentru inculpaţi, dar şi pentru cei care sunt lideri, care s-au aflat în conducerea statului, militari de rang înalt, care s-au aflat la conducerea armatei”, a precizat Augustin Lazăr.

Fostul procuror a afirmat că rolul unui magistrat este să caute adevărul şi să-şi asume acest risc ca gest de demnitate pentru justiţie.

„Este foarte deranjant ca un asemenea proces să aibă loc public şi atunci nu este mai uşor să umblăm la speculaţiuni judiciare, la probleme de procedură, că mai trebuie depus un act sau mai trebuie scos un act de la dosar şi atunci îi mai dăm o dată procurorului înapoi? Mi-e teamă şi aş rămâne foarte dezamăgit, pentru că toată viaţa am lucrat şi am riscat pentru căutarea adevărului, am intrat acolo unde trebuia, fără să mă gândesc la riscurile potenţiale, aş rămâne foarte dezamăgit să văd că alţi magistraţi nu-şi asumă riscul de a deschide un proces. Ar fi un gest de demnitate pentru justiţia română şi de asumare. (...)”, a declarat Augustin Lazăr.

Totodată, fostul magistrat a susţinut că procesul penal va continua în acest dosar, pentru că există alţi inculpaţi în viaţă, cât sunt ei în viaţă. Iliescu, fiind decedat, nu are cum să fie tras la răspundere penală, dar se poate reţine vinovăţia sa.

„Începându-se procesul penal, se pot reţine implicarea şi eventuala vinovăţie. Magistratul poate să dea soluţia care este temeinică şi legală. Sigur că se pot imagina şi alte lucruri, dar atât timp cât el este demn şi am văzut foarte mulţi procurori militari demni, care şi-au asumat instrumentarea dosarului, au rămas până la finalizarea acestui dosar. Din cei şase procurori care erau în dosar, unora li s-au încheiat delegările, nu mai puteau veni, alţii au plecat la pensie pentru a nu-şi pierde drepturile legale pe care le aveau, iar ultimul rămas a rămas la datorie până când a redactat rechizitoriul. Aceasta este absolut impresionant. Dacă el nu ar fi redactat rechizitoriul, atunci nu sesizam instanţa de judecată. Mă îndoiesc că ar fi existat un dosar al Revoluţiei aşa cum este acum", a afirmat fostul magistrat.

Dosarul 10 August, blocat şi el politic

„Voinţa politică a fost cea care a tergiversat în acest fel instrumentarea dosarelor. Voinţa de stat care administrează o astfel de problemă este, în esenţa ei, o voinţă politică. Este voinţa grupului care accede prin alegeri în funcţiile de conducere”, a declarat Augustin Lazăr.

Întrebat dacă totuşi acest grup care a tergiversat dosarele este acelaşi de 35 de ani, fostul procuror general a răspuns că "grupul acesta s-a schimbat uşor, dar cu interese asemănătoare":

"Noul grup care a venit, spre exemplu, nu şi-a dorit ca un preşedinte onorific al partidului să apară în proces public pentru infracţiuni contra umanităţii sau altele asemănătoare. Există motive pentru care nu s-a dorit ca un astfel de proces să se dezbată public, după cum nu se prea doreşte nici dosarul 10 august, care se aliniază la dosarele istorice.

Este clar un dosar istoric al României. Pentru că ce observăm noi, de câte ori în România apare câte un conflict între reformatori, între cei care doresc europenizarea, reformarea României şi ceilalţi care sunt conservatori, pentru că sunt la nişte butoane, profită de nişte avantaje, din păcate, există o tradiţie de tranşare violentă a acestor conflicte.

În 10 august 2018 au venit susţinătorii reformelor în România de peste tot din Europa, să susţină justiţia şi anticorupţia în România. Oamenii aceia care au venit vreo câteva zeci de mii acolo, cu femei, copii, cu intelectuali, oameni în vârstă, oameni liniştiţi, din cauza unui grup care s-a agitat puţin pe acolo, de susţinători de la fotbal, au fost etichetaţi toţi ca fiind într-un anume fel.

Şi când oamenii mergeau către casă, le-au tras o mamă de bătaie nu numai în Piaţa Victoriei, ci şi pe străzile adiacente, că aceasta a fost impresionant, i-au urmărit prin străzile din jur şi i-au bătut.

Aş dori să vă mai precizez ceva, la două săptămâni după acest eveniment, noi aveam un dosar înregistrat şi începusem cercetarea şi ceream documente de la Ministerul Afacerilor Interne, înregistrări publice, şi într-o sâmbătă de dimineaţa, pe Facebook, a anunţat persoana care ocupa postul de ministru al Justiţiei pe vremea aceea că a început “Ievaluarea” procurorului general.

Primise ordin de la politicienii care l-au numit să facă evaluarea procurorului general. După asta a urmat imediat procedura de revocare şi veţi înţelege de ce procurorul general a fost ţinut ocupat şi dosarul a fost tergiversat cât au putut ei".