Asteroidul România observat pentru prima dată din ţară de la Observatorul Astronomic din Galaţi
alte articole
Specialiştii Observatorului Astronomic al Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi au observat, în noaptea de 21 spre 22 mai, pentru prima dată de pe teritoriul României, asteroidul (7986) România.
Potrivit coordonatorului Observatorului Astronomic, Ovidiu Tercu, observarea asteroidului România, care a durat aproximativ două ore, a fost posibilă folosindu-se telescopul principal cu diametrul de 400 mm, obţinându-se 38 de poziţii măsurate şi raportate la Minor Planet Center (MPC).
"Pe o perioadă de aproape două ore am făcut fotografii ale acestui asteroid pentru a-i surprinde mişcarea printre stele. În cadrele individuale au fost măsurate coordonatele obiectului şi au fost raportate către Minor Planet Center, instituţia din cadrul Uniunii Astronomice Internaţionale care se ocupă cu centralizarea şi calcularea orbitelor asteroizilor. Am realizat şi un foto-montaj video cu asteroidul, pe care l-am intitulat sugestiv - România printre stele," a declarat, marţi, Ovidiu Tercu.
Asteroidul (7986) a fost descoperit în 1981 de la Observatorul Astronomic Siding Spring situat în Australia şi este doar unul din cei peste 590.000 de asteroizi situaţi în Centura Principală de asteroizi dintre Marte şi Jupiter.
Asteroidul (7986) a fost descoperit în 1981 de la Observatorul Astronomic Siding Spring situat în Australia şi este doar unul din cei peste 590.000 de asteroizi situaţi în Centura Principală de asteroizi dintre Marte şi Jupiter. El are un diametru de 2-3 km şi efectuează o rotaţie în jurul Soarelui în 3.07 ani tereştri (aproximativ 1.121 zile). Chiar dacă ţara noastră poartă numele unui asteroid, până în prezent, niciun asteroid nu a fost descoperit dintr-un observator de pe teritoriul României.
Asteroidul (7986) a fost denumit România de către Uniunea Astronomică Internaţională (organismul care se ocupă cu denumirea anumitor corpuri şi fenomene cereşti) la data de 6 mai 2012. Sugestia denumirii a venit din partea lui Mirel Bîrlan, astronom român care activează la Institutul de Mecanică Cerească şi Calcul de Efemeride din Paris, Franţa şi a lui Richard Binzel, profesor de ştiinţe planetare la MIT.