Armenia a solicitat sprijinul UE pentru a combate influenţa electorală „malignă”, afirmă Kallas

Kaja Kallas, diplomatul de vârf al Uniunii Europene, a declarat că Armenia a solicitat asistenţă din partea UE pentru a combate „influenţa malignă” în cadrul alegerilor viitoare, similară cu cea acordată Moldovei.

Vorbind luni de la Bruxelles despre „săptămâna diplomatică intensă” care urmează, Kallas a spus: „Desigur, Armenia are alegeri în curând, şi ce putem face pentru a-i ajuta? Au solicitat ajutor similar pentru a combate influenţa malignă, aşa cum am acordat Moldovei”.

Marta Kos, comisarul UE pentru extindere, a afirmat înaintea alegerilor parlamentare din Moldova din 28 septembrie anul acesta că Rusia „îşi intensifică atacurile hibride asupra democraţiei şi stabilităţii Moldovei cu minciuni flagrante, o strategie de campanii de dezinformare, finanţarea ilicită a reprezentanţilor politici, atacuri cibernetice, şantaj energetic şi cumpărarea fără precedent de voturi”.

UE a răspuns cu „sprijin specific pentru îmbunătăţirea securităţii cibernetice şi combaterea fluxurilor financiare ilegale, precum şi a manipulării şi interferenţei informaţionale străine”, a spus ea.

Cu toate acestea, scrutinul din septembrie a fost umbrit de acuzaţii de interferenţă, cumpărare de voturi, propagandă şi dezinformare din partea partidelor pro-ruse, dar partidul pro-european al preşedintei moldovene Maia Sandu a revendicat în cele din urmă victoria.

Acesta a afirmat că Kremlinul a aruncat „tot ce avea mai murdar” asupra procesului electoral al ţării. Rusia neagă acuzaţiile.

Pe 2 decembrie, UE şi Armenia au semnat o agendă strategică pentru aprofundarea parteneriatului lor politic şi economic.

„Aceasta consolidează cooperarea în domeniile securităţii, gestionării crizelor, ameninţărilor hibride şi rezilienţei cibernetice”, potrivit unei informaţii publicate pe site-ul web al UE.

Kallas a declarat într-o conferinţă de presă comună în acea zi că „Rusia şi reprezentanţii săi intensifică deja campaniile de dezinformare în Armenia înaintea alegerilor parlamentare de anul viitor”, potrivit serviciului armean al RFE/RL.

„Vedem aceleaşi reţele care au fost active în Moldova, deci strategia este identică. Finanţarea UE va acoperi şi detectarea, analiza şi răspunsul la interferenţele străine.”

Ministrul armean de externe, Ararat Mirzoyan, care a participat la conferinţa alături de Kallas, a evitat orice referire la Rusia, dar a declarat că vor exista „noi angajamente pentru a contracara ameninţările hibride” cu care se confrunta Armenia.

În martie 2025, parlamentul Armeniei a adoptat oficial o lege privind lansarea procesului de aderare la UE, în urma unei petiţii publice adresate legislatorilor.

Ţară din Caucazul de Sud, care a fost istoric un aliat apropiat al Rusiei, a înregistrat recent o deteriorare a relaţiilor cu Moscova, după ce Erevanul a acuzat-o că nu a intervenit într-un conflict cu Azerbaidjanul.

Cu toate acestea, oficialii ruşi au avertizat Erevanul că va suferi consecinţe economice grave dacă se va alătura blocului. Rusia reprezintă aproximativ 35 % din comerţul exterior al Armeniei, în timp ce UE deţine o pondere mult mai mică.