Armand Goşu: În Rusia sunt 100 de miliardari care controlează o naţiune de 100 de milioane de sclavi
"Cartea Neagră a Comunismului" rămâne una dintre cele mai importante lucrări pentru înţelegerea trecutului recent şi a rădăcinilor politice şi sociale ale prezentului, a atras atenţia expertul în spaţiul ex-sovietic Armand Goşu, în podcastul "Rezilienţa prin cultură", realizat de Cristian Pătrăşconiu.
În cadrul dialogului, cei doi au discutat despre relevanţa acestei cărţi astăzi, despre rezilienţa regimurilor comuniste şi despre formele hibride de autoritarism care prind contur în lume.
Redăm mai jos schimbul de idei.
Jurnalist: Regimurile comuniste au avut o rezilienţă fantastică. Au durat decenii în şir. Acum sunt în scădere ca număr de regimuri, ca atare ca state comuniste. Dar crezi că formulele hibride, comunism plus încă ceva, sunt purtătoare de viitor?
Armand Goşu: Acum lucrurile par să fi căpătat o dinamică cu totul neaşteptată pentru mine, cu ce se întâmplă în America. Pot să aibă. Poţi să vezi un fel de hibrid, un trumpism de tip comunist. Mai degrabă, totuşi, regimurile astea mi se par că duc spre dreapta, spre extremă dreaptă. Ce-i astăzi în Rusia? Ăla-i regim de extremă dreaptă, nu-i regim de stânga în Rusia. Deci tu ai acolo o sută de miliardari care controlează o naţiune de 100 de milioane de sclavi. N-are nicio treabă cu comunismul, nici ideologic, nici măcar nu mimează.
Jurnalist: Marele mesaj pentru prezent şi pentru viitor al "Cărţii Negre a Comunismului" care crezi că e, pentru ce ni se întâmplă acum?
Armand Goşu: E fundamental dacă vrem să înţelegem de unde venim. Fără această carte... când o să mai poţi face? Nu ştiu când se mai deschid arhive, să zici că poţi să aduci ceva în plus. Fără această carte nu înţelegem care ne sunt rădăcinile. Pentru o ţară ca România, care a trecut prin deşertul comunist foarte urât, mai urât decât ţările vecine, mi se pare o lectură fundamentală.
E de salutat faptul că în România, în liceu, s-au introdus cele două cursuri de holocaust şi de comunism. După 35 de ani, dar trebuia făcut. Eu, care am de a face cu studenţii, spun, e mai mult decât de încurajat această idee. Pentru că, ajung ei să-ţi nege nişte evidenţe. Nu ştiu de unde îşi iau informaţiile. Discuţiile – încearcă să discuţi cu ei – sunt halucinante. Şi felul în care te combat şi neagă nişte adevăruri elementare, li se pare totul cool, că au văzut ei nu ştiu ce postare. Este teribil.
Jurnalist: Speranţe mari sau moderate despre apusul ideii comuniste? Personajul principal al acestei cărţi, de altfel - ideea comunistă şi declinările ei în istorie, să zic, diabolice, de-a dreptul.
Armand Goşu: Nu are cum să aibă viitor. Sigur, se zbate. Sigur, încă nu are cine să-i scrie certificatul de deces. Mai prin Cuba, mai prin Coreea. Nu reuşeşte, nu livrează nimic. E foarte greu în momentul ăsta să mai pretinzi aşa ceva. Mai degrabă, cred că o să apară lucruri hibride, regimuri autoritare, dar cu o structură mai puţin comunistă, sau doar cu o ideologie comunistă, dar ele să fie, de fapt, altceva.
Comunismul ca atare e ăla, ce ştim de la Lenin, comunismul de război, industrializarea, Stalin, Brejnev, ce s-a întâmplat în România, ăla-i clasic. Şi tipul ăla de comunism a mai rămas în Cuba, dar şi în Coreea de Nord. Totuşi, e mult mai puţin. Adică nu poţi să spui că China astăzi e regimul ăla comunist clasic. E politic, cu aparatul de represiune, totuşi propagandă.
Jurnalist: E sistemul de supraveghere, de reprimare, tehnocomunismul, tehnologia nouă pusă. Este enorm. Este decisiv. Pentru că e o închisoare. Şi Putin se hrăneşte foarte masiv, consistent de acolo, din acea lume, mai degrabă din lumea comunistă decât din lumea nazistă. România de astăzi din ce vine? Din comunismul românesc şi din adeziunea după aceea ulterioară la UE, la NATO... din mai multe. Sunt mai multe râuri care se varsă.
Armand Goşu: Cum şi România vine din comunism, la fel şi Rusia de astăzi vine din Uniunea Sovietică. Şi la ei, sigur, că sunt rădăcini de acolo. E elementar.
Jurnalist: Armand Goşu, mulţumim pentru ceea ce ai făcut la Cartea Neagră a Comunismului, personajul principal al conversaţiei noastre de astăzi şi al unei suite de conversaţii, de altfel. Stephane Courtois, coordonator, editura Spandugino, ediţie revizuită, ştiinţific, de Armand Goşu şi Dorin Dobrincu.
