Argentina anunţă retragerea din OMS din cauza "catastrofei economice" provocate de carantina COVID

Guvernul argentinian şi-a anunţat decizia de a se retrage din Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) ca răspuns la impactul economic „catastrofal” al carantinelor cauzate de politica din timpul pandemiei COVID-19.

Într-o declaraţie transmisă pe platforma de socializare X la 5 februarie, biroul preşedintelui argentinian Javier Milei a declarat că, în timpul pandemiei, carantinele au fost una dintre cele mai mari catastrofe economice din istoria lumii, citând impactul grav şi de durată asupra economiilor globale ca motiv principal pentru retragerea Argentinei.

„OMS a fost înfiinţată în 1948 pentru a coordona răspunsurile de urgenţă în domeniul sănătăţii la nivel mondial, dar a eşuat la cel mai important test al său: a promovat carantine pe termen nelimitat, fără suport ştiinţific, în timpul pandemiei COVID-19”, se arată în declaraţia tradusă în limba engleză.

„Aceste carantine au cauzat una dintre cele mai mari catastrofe economice din istoria lumii”.

Potrivit declaraţiei, în conformitate cu Statutul de la Roma din 1998 al Curţii Penale Internaţionale, astfel de politici de izolare ar putea fi clasificate drept „crimă împotriva umanităţii”.

Biroul lui Milei a declarat că, în Argentina, OMS a răspuns unui guvern care „a ţinut copiii în afara şcolii, a lăsat sute de mii de lucrători fără venituri, a făcut ca întreprinderile şi [întreprinderile mici şi mijlocii] să intre în faliment şi, în ciuda tuturor acestora, a dus la pierderea a 130 000 de vieţi”.

„Este urgent ca comunitatea internaţională să reevalueze rolul organizaţiilor supranaţionale - finanţate de toţi - care nu îşi îndeplinesc scopurile pentru care au fost create, se angajează în manevre politice şi încearcă să îşi impună voinţa asupra statelor membre”, a declarat biroul lui Milei.

„Preşedintele Milei l-a instruit pe ministrul de Externe, Gerardo Werthein, să retragă participarea Argentinei la Organizaţia Mondială a Sănătăţii”, a declarat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei, Manuel Adorni, în cadrul unei conferinţe de presă din 5 februarie.

Milei, un anarho-capitalist autoproclamat, a fost învestit în funcţia de preşedinte al Argentinei în 2023, după ce l-a învins pe Sergio Massa, ministrul Economiei din administraţia socialistă a lui Alberto Fernandez.

Într-un discurs susţinut în septembrie 2024 la Organizaţia Naţiunilor Unite, Milei a luat în vizor Obiectivele de dezvoltare durabilă ale Agendei 2030, o iniţiativă globală pentru creştere economică durabilă şi protecţia mediului.

El a declarat că, deşi programul este „bine intenţionat în obiectivele sale”, nu este „nimic mai mult decât un program guvernamental supranaţional cu o înclinaţie socialistă”.

„Dacă Agenda 2030 a eşuat, aşa cum recunosc propriii săi promotori, răspunsul ar trebui să fie să ne întrebăm dacă nu cumva a fost un program prost conceput pentru început”, a spus Milei.

Pe 20 ianuarie, preşedintele american Donald Trump a anunţat că Statele Unite, principalul donator al OMS, se vor retrage din organizaţie.

El a declarat că agenţia globală pentru sănătate a gestionat greşit pandemia COVID-19 şi alte crize sanitare internaţionale.

Negocierile cu grupul în legătură cu un acord privind pandemia şi Regulamentul sanitar internaţional vor fi suspendate în timp ce are loc retragerea, a menţionat Trump.

El a spus că OMS nu a reuşit să acţioneze independent de „influenţa politică nepotrivită a statelor membre ale OMS” şi a solicitat „plăţi nedrept de oneroase” din partea Statelor Unite, care au fost disproporţionate faţă de sumele furnizate de alte ţări mai mari, cum ar fi China.

„Organizaţia Mondială a Sănătăţii ne-a jefuit, toată lumea jefuieşte Statele Unite. Acest lucru nu se va mai întâmpla”, a spus Trump.

Purtătorul de cuvânt al OMS, Tarik Jasarevic, a declarat în replică: „Sperăm că Statele Unite se vor răzgândi şi sperăm cu adevărat că va exista un dialog constructiv în beneficiul tuturor, pentru americani, dar şi pentru oamenii din întreaga lume”.

Statele Unite sunt în prezent cel mai mare finanţator al OMS contribuind cu aproximativ 1,28 miliarde USD în perioada 2022-2023, ultimul an raportat pe site-ul web al organizaţiei. Aceasta echivalează cu aproape jumătate din misiunile comune de evaluare externă ale OMS pentru ultimul an fiscal.

Aceasta este a doua încercare a lui Trump de a se retrage din OMS. Preşedintele a început procesul în 2020 din cauza frustrării legate de reacţia OMS la muşamalizarea de către China a detaliilor privind transmiterea SARS-CoV-2 la începutul pandemiei care a devenit COVID-19.

În decembrie 2024, House Oversight and Select Subcommittee on the Coronavirus Pandemic a publicat un raport privind răspunsul OMS la pandemia COVID-19, pe care l-a numit „un eşec lamentabil”.

Potrivit raportului, OMS a cedat presiunilor Partidului Comunist Chinez şi a plasat „interesele politice ale Chinei înaintea îndatoririlor sale internaţionale”.

Ca parte a presupusului eşec, OMS ar fi ignorat avertismentele Taiwanului din 31 decembrie 2019 cu privire la „cazuri atipice de pneumonie” în Wuhan, pe care Taiwanul a cerut OMS să le investigheze.

„Gestionarea iniţială greşită a pandemiei COVID-19 nu numai că a cauzat potenţial răspândirea în continuare a virusului, dar a creat o situaţie în care oamenii şi-au pierdut încrederea în organizaţia globală de sănătate publică”, se arată în raport.