"Arafat eliminat cu poloniu". Întrebări urâte care implică multe guverne

Fostul lider al Autorităţii Naţionale Palestiniene (ANP), Yasser Arafat. (arhivă)
Fostul lider al Autorităţii Naţionale Palestiniene (ANP), Yasser Arafat. (arhivă) (wikipedia.org)

Liderul palestinian Yasser Arafat a murit în Franţa, la 11 noiembrie 2004, la vârsta de 75 de ani, din motive pe care medicii nu le-au putut clarifica. Al Jazeera citează experţii elveţieni care au efectuat testele pe cadavru: "Au fost găsite urme de poloniu într-o doză de cel puţin 18 ori mai mare decât în mod normal”. Soţia acestuia, Suha, declară că acum există probe care confirmă toate bănuielile.

Studiile efectuate de către experţii elveţieni au descoperit poloniu într-o cantitate de cel puţin 18 ori mai mare decât în mod normal, în coastele şi în pelvisul lui Yasser Arafat, precum şi în pământul în care a fost îngropat. Este ceea ce raportat marţi televiziunea Al Jazeera, adăugând că, potrivit oamenilor de ştiinţă elveţieni datele sunt compatibile cu presupusa teorie privind otrăvirea liderului palestinian, care a murit în 2004 într-un spital militar francez. Idee pe care soţia fostului lider palestinian, Suha, o susţine de ani de zile.

Ieri, vorbind de la Paris unde locuieşte, Suha a declarat: "A fost un asasinat politic. Acest lucru confirmă toate îndoielile noastre, este dovedit ştiinţific că Yasser nu a murit din cauze naturale, acum avem dovada că a fost ucis". Femeia, cu toate acestea, nu a dat vreun nume şi nici nu a enunţat ipoteze privind numele celor ce, din punctul său de vedere, l-ar fi ucis pe soţul ei.

Pe de altă parte este foarte uşor de stabilit locul de provenienţă a Poloniului 210, pentru că nu multe uzine îl fabrică.

Arafat a murit la vârsta de 75 de ani, de o boală pe care medicii de atunci n-au putut-o explica. Iniţial internat pentru vărsături şi stare prelungintă de rău, Arafat, cel care a promovat terorismul internaţional pentru a avansa cauza palestinienilor fără ţară, s-a stins la Paris într-un spital militar, plasat sub un regim strict secret. La acea vreme nu a fost efectuată nicio autopsie.

Resturile liderului palestinian au fost exhumate în noiembrie anul trecut, pentru a permite efectuarea de analize si investigatii efectuate de trei echipe de anchetatori, elveţieni, francezi şi ruşi.

Ancheta a început în luna august a anului 2012, imediat după descoperirea făcută de experţii criminalişti din Lausanne, de urme de poloniu 210 (aceeaşi substanţă care l-a ucis pe disidentul rus Alexander Litvinenko la Londra), pe efectele sale personale. Un mister învăluie rezultatele obţinute de către ruşi. Luna trecută, Vladimir Uiba, şeful agenţiei medico - biologice rusă, într-o declaraţie la Interfax a spus că "Arafat nu a fost otrăvit cu poloniu" şi că "testele nu au găsit urme de substanţă". La scurt timp după aceea, agenţia a negat că Uiba ar fi făcut o declaraţie pe această temă.

Conform sondajului realizat de experţii elveţieni - şi predat sâmbătă palestinienilor - existau niveluri "neaşteptat de mari" de poloniu 210 în fragmentele de ţesut şi osos ale lui Arafat. David Barclay, un om de ştiinţă medico-legal care a studiat raportul elveţian, a remarcat că analizele au evidenţiat nivelul de poloniu de cel puţin 18 ori mai mare decât în mod normal, în coastele şi în pelvisul lui Arafat. Pentru Barclay concluziile raportului sunt "dovezi clare".

"Nu am avut nicio îndoială că a fost otrăvit", a declarat Nabil Shaat, un prieten personal al lui Arafat. "A fost ucis de către cei care l-au vrut mort", a concluzionat el. Dar nici el nu a acuzat pe nimeni.

De ce Poloniu 210

În general asasinatul prin expunerea la radiaţii acţionează în timp, fiind preferat în cazurile în care nu se doreşte să se facă o legătură între făptaşi şi victimă. Problema în acest caz este că victima trebuie plasată suficient timp într-un spaţiu care să fie supus la radiaţii - de obicei camere de hotel, anticamere de aşteptare, etc. O altă problemă apare şi pentru cei care administrează doza de radiaţii, putând fi ei înşişi expuşi la aceasta.

Poloniu 210, însă, acţionează cu precizie aproape chirurgicală. Un "bob de sare" din poloniu poate fi fatal unui adult, fiind mult mai letal decât cianura. Izotopul 210 radiază particule alfa - mari ca dimensiuni şi de energie mare - care distrug organele interne prin energia lor, însă nu ies în afara corpului decât într-o cantitate foarte mică. Se poate administra mult mai uşor, otrava putând fi transportată lejer, ucigaşul având şanse să scape cu viaţă. Deasemenea, se poate administra la întâlniri - ca în cazul lui Litvinenko, căruia i-a fost pus în ceai. Poliţia britanică nu a realizat modul de asasinare decât atunci când a găsit urme de radiaţii pe o canapea folosită de ucigaşii lui Litvinenko.

O altă caracteristică a Poloniului 210 este perioada de înjumătăţire foarte mică - de numai 138 de zile. Cu alte cuvinte urmele de radiaţii se sterg în timpi mult mai scurt decât dacă s-ar folosi alte elemente radioactive.

Ceea ce ne face să ne punem o altă întrebare, mai urâtă. De ce a fost atât de strict regimul de internare a lui Arafat în Franţa, şi de ce a fost făcută autopsia după un timp atât de lung de la moartea sa? În perioada 2004 - 2011 emisia de radiaţie a avut timp să fie înjumătăţită de 16 ori, adică redusă de peste 65 de mii de ori.

De la moartea sa, cum era şi firesc, lumea s-a întrebat cine ar fi comandat asasinarea lui Arafat. Prima bănuială ar cădea pe Israel, duşmanul tradiţional al lui Arafat. Însă mai sunt şi alţii - inclusiv din tabăra palestiniană - organizaţia Hamas s-a aflat mult timp la cuţite cu liderul palestinian, pe care îl acuza de trădare. Lipsa unei autopsii în cazul lui Arafat, regimul strict în care fusese plasat, dar şi lipsa de neexplicat a oricărei analize privind otrăvirea cu substanţe radioactive te face să te întrebi dacă nu cumva Franţa ştia.