Aproximativ 1.500 de persoane au fost condamnate definitiv în perioada august 2005 - octombrie 2012
Aproximativ 1.500 de persoane au fost condamnate definitiv, de la numirea în funcţia de procuror şef a lui Daniei Morar, în 2005 şi până în prezent. Aceştia au fost acuzaţi pentru fapte de corupţie, asociere, asimilate sau în legătură cu faptele de corupţie, anunţă Direcţia Naţională Anticorupţie, cu prilejul prezentării raportului de activitate din ultimii şapte ani.
Datele prezentate astăzi arată un progres constant ca volum al activităţii de investigare şi trimitere în judecată, ca varietate a domeniilor investigate, precum şi ca relevanţă a cauzelor din perspectiva calităţii persoanelor ori a valorii prejudiciilor reţinute. În plus, în ultimii şapte ani, instanţele de judecată au emis decizii definitive de condamnare a 90% din persoanele trimise în judecată ceea ce confirmă calitatea actelor de urmărire penală şi validitatea probatoriilor întocmite de procurorii anticorupţie.
În deschiderea conferinţei, fostul procuror şef, Daniel Morar a punctat şi evoluţiile care au făcut ca DNA să devină, în prezent, o instituţie cu o experienţă consolidată în combaterea corupţiei la nivel mare şi mediu.
”Cea mai exactă definiţie a anului 2005 era dată de unul din rapoartele de evaluare întocmit de un magistrat belgian care spunea că în urma evaluării activităţii a Parchetului Naţional Anticorupţie, în 2005 a observat o remarcabilă pasivitate şi reţinerea procurorilor anticorupţie în instrumentarea dosarelor la nivel înalt rezumându-se la instrumentarea unor dosare de duzină, dosare de mică corupţie. Prin urmare, era evident că toată această abordare trebuia schimbată şi, după preluarea mandatului şi o evaluare a activităţii direcţiei, prin măsuri administrative pe care le aveam la dispoziţie, am revocat o parte din procurorii cu activitate necorespunzătoare în cadrul instituţiei şi am început procedurile de angajare, încadrare a altora pentru aceste activităţi. De asemenea, cu ajutorul Ministerului Justiţiei şi în final al Parlamentului s-a asigurat cadrul legislativ necesar pentru redobândirea de către DNA a competenţei de cercetare a parlamentarilor. În aceste condiţii, începând cu 2006, activitatea procurorilor a fost semnificativ schimbată. S-a renunţat la instrumentarea cu predilecţie a dosarelor de obţinere în mod fraudulos a unor credite bancare ori utilizare a acestor credite tot fraudulos, infracţiune care ulterior a fost dezincriminată, dar care până în 2005, 2006 şi chiar 2007 a ocupat un segment semnificativ din activitatea procurorilor DNA(…) Putem spune în acest moment că DNA-ul este o instituţie matură, care îşi îndeplineşte sarcinile care sunt stabilite prin legea de organizare şi funcţionare”, a declarat Daniel Morar.
În mai puţin de doi ani, numărul persoanelor condamnate definitiv în dosare de corupţie a crescut semnificativ
Bilanţul prezentat astăzi semnalează o schimbare de ritm din 2011 până în prezent, în ceea ce priveşte deciziile definitive de condamnare. În mai puţin de doi ani, numărul persoanelor condamnate definitiv în dosare de corupţie l-a depăşit simţitor pe cel aferent celor cinci ani precedenţi, însumaţi, respectiv perioada 2006 - 2010. De asemenea, în ultimii doi ani, 33 % sunt decizii de condamnare cu detenţie.
În ceea ce priveşte creşterea semnificativă a numărului de condamnări definitive, Daniel Morar a subliniat că acesta a crescut evident în ultima perioadă deoarece dosarele au ajuns la maturitate şi este cunoscut că ciclul de justiţie din România durează în medie 3-4 ani.
Astfel, în primele nouă luni ale lui 2012, instanţele au condamnat definitiv un număr aproape dublu de persoane faţă de anul precedent (552) situaţie ce o repetă pe cea înregistrată în 2011 (298 persoane condamnate) comparativ cu anul 2010 (154 persoane condamnate).
Aceeaşi dinamică s-a înregistrat şi în cazul persoanelor cu funcţii importante condamnate definitiv pentru fapte de corupţie, respectiv 11 demnitari, şapte au fost condamnaţi definitiv în cursul anului 2012.
Pe categorii de funcţii, în perioada de referinţă, au fost condamnaţi definitiv 26 de primari, viceprimari şi subprefecţi precum şi şase membri de consilii judeţene, 24 de magistraţi, 164 de ofiţeri de poliţie, 50 de directori de companii naţionale şi instituţii publice, 60 de persoane din cadrul instituţiilor cu atribuţii de control (Garda Financiară, ANAF, AVAS, ITM, Administraţii financiare etc).
Analiza cauzelor finalizate prin condamnare arată o tipologie a modului de acţiune infracţională: de exemplu, în dosare cu miniştri şi secretari de stat - însuşire de fonduri sau schimbarea destinaţiei acestora şi angajarea de diverse persoane în funcţii publice; în dosare cu membri ai Parlamentului - intervenţii la diverse instituţii (ministere, justiţie, poliţie) pentru a rezolva ilegal diverse probleme şi finanţarea ilegală a partidelor politice; în dosare cu persoane având poziţii de decizie la nivel local - fraudarea licitaţiilor publice în favoarea unor persoane sau fraudarea fondurilor europene, restituiri ilegale sau subevaluarea bunurilor în operaţiuni de vânzare; în dosare cu magistraţi şi ofiţeri de poliţie - emiterea de decizii în favoarea persoanelor care au plătit mită sau influenţarea în acelaşi scop a colegilor în procesele penale sau civile.
Din cele 4.700 de persoane deferite justiţiei, aproximativ jumătate deţineau poziţii importante de decizie şi control la nivel central şi local
De asemenea, Daniel Morar a mai anunţat că, în perioada august 2006- octombrie 2012, au fost trimise în judecată peste 4.700 de persoane, dintre care aproximativ jumătate deţineau poziţii importante de decizie sau control, la nivel central sau local. Spre exemplu, au fost trimişi în judecată 23 de parlamentari şi 15 miniştri şi secretari de stat, 8 prefecţi/subprefecţi şi tot atâţia preşedinţi de consilii judeţene, precum şi 9 directori de agenţii naţionale cu rang de secretar/subsecretar de stat, 40 de şefi de companii naţionale şi regii, precum şi 25 de directori de instituţii publice. Acestora li se adaugă peste 100 de primari, peste 50 de magistraţi, 500 de ofiţeri de poliţie şi 69 de avocaţi, 104 jandarmi, 134 vameşi, 90 inspectori fiscali, 13 notari şi 3 executori judecătoreşti. Aceştia au fost acuzaţi pentru fapte de corupţie, asociere, asimilate sau în legătură cu fapte de corupţie, se arată în bilanţul activităţii DNA, în ultimii şapte ani.
În ceea ce priveşte condamnările pe domenii de activitate, fostul procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a vorbit despre 15 condamnaţi în domeniul achiziţiilor publice, 11 condamnaţi pentru privatizări sau subevaluări, 4 condamnaţi pentru restituiri sau retrocedări şi 7 condamnaţi în educaţie.
Referitor la infracţiunile de fraudare a fondurilor europene, au fost trimise în judecată aproape 400 de persoane, prejudiciul stabilit în aceste cauze fiind de peste 36 milioane euro.
Ţine de factorul politic şi de viitorul procuror şef al DNA dacă procesul privind lupta anticorupţie rămâne ireversibil
Potrivit declaraţiilor făcute de Daniel Morar după cei şapte ani de mandat, ireversibilitatea luptei anticorupţie depinde de doi factori esenţiali: unul politic, dar şi de viitorul procuror şef al Direcţiei.
”Rămâne de văzut dacă acest proces este unul ireversibil sau nu, iar acesta depinde în primul rând şi cu predilecţie de doi factori. În primul rând de factorul politic care este chemat să asigure stabilitatea legislativă sau cadrul legislativ necesar desfăşurării activităţii judiciare în combaterea corupţiei şi să asigure suportul material şi resursele necesare şi în a doilea rând depinde de noul management al DNA, respectiv de noul procuror şef al Direcţiei şi echipa pe care o va forma. Dacă viitorul procuror şef al Direcţiei va înţelege să ţină instituţia departe de oamenii politici, să refuze implicarea acestora în ceea ce înseamnă anchetele de zi cu zi, lucrurile vor merge cum trebuie şi aceste rezultate vor putea fi consolidate”, a declarat Daniel Morar.
În plus, fostul procuror şef a mai afirmat că rezultatele bune din ultimii şapte ani, pe care DNA le-a prezentat în cadrul bilanţului se datorează şi ”onestităţii şi determinării” procurorilor anticorupţie, care au renunţat la statutul lor ”mai puţin expus” de la parchetele de pe lângă instanţe şi au venit la DNA.
”În 2005, aveam un parchet specializat pentru combaterea marii corupţii, dar nu aveam dosare de mare corupţie. Apoi, s-a început investigarea unor persoane importante şi s-a dispus trimiterea lor în judecată, iar comentariile au fost că nu există condamnări. În momentul în care au apărut soluţiile de condamnare, comentariile au fost: da, dar pedepse mici, pedepse care nu se execută, ci sunt cu suspendare. În final, au apărut şi soluţiile de condamnare cu pedepse semnificative a unor demnitari de la nivel înalt şi în detenţie. Prin urmare, reţinerea de care se vorbea în raportul Comisiei Europene în 2005 în investigarea faptelor de mare corupţie nu mai există. Au fost condamnaţi membrii ai Guvernului, un prim-ministru, deputaţi, senatori, secretari de stat, preşedinţi de consilii judeţene, primari, directori de companii naţionale şi regii autonome, magistraţi, generali de Armată şi SRI. Prin urmare, nu există zonă pe care să nu o fi abordat procurorii anticorupţie şi judecătorii să nu se fi pronunţat”, a afirmat Daniel Morar.
