Anthony Blinken susţine că Iranul ar fi la "săptămâni" de momentul în care obţine material fisionabil pentru producerea unei bombe nucleare

Anthony Blinken
Anthony Blinken (Mandel Ngan/AFP/Getty Images)

Speranţele pentru o întoarcere rapidă a SUA la acordul nuclear cuprinzător asupra planului de acţiune comun au fost distruse pe fondul unui dezacord între Teheran şi Washington, cu privire la partea care ar trebui să facă mai întâi concesii.

Iranul afirmă că SUA trebuie să înlăture toate sancţiunile pe care le-a impus asupra Republicii Islamice, în timp ce noul secretar de stat al administraţiei Biden, Anthony Blinken, a subliniat că dacă Iranul doreşte ca SUA să revină în tratatul JCPOA, Teheranul trebuie să oprească şi să anuleze evoluţiile făcute recent în programul său nuclear.

Iranul s-ar putea să fie doar la „săptămâni” distanţă de momentul în care poate acumula suficient material fisionabil pentru a construi o bombă nucleară, a declarat secretarul de stat Antony Blinken, repetând afirmaţiile făcute de Israel din 2013, când criza nucleară iraniană a luat amploare.

Blinken a făcut comentariile într-un interviu cu Andrea Mitchell de la NBC News, care a fost publicat luni.

Citiți și Comandantul armatei israeliene avertizează că are planuri de a ataca Iranul

Secretarul a reiterat faptul că SUA sunt gata să revină la respectarea acordului nuclear JCPOA dacă Iranul va face acelaşi lucru şi a promis că va colabora cu aliaţii şi partenerii americani la un acord „mai lung şi mai puternic” „care să cuprindă alte probleme”. El a continuat spunând că cetăţenii americani reţinuţi în închisorile iraniene "trebuie eliberaţi", "indiferent de ... orice înţelegere".

În interviu, Blinken a continuat să discute despre abordarea administraţiei Biden faţă de ceilalţi adversari ai SUA, cerând Rusiei să-l elibereze pe vloggerul opoziţiei Alexei Navalnîi care a fost arestat cu peste 9 zile în urmă şi atacând China pentru că a „depăşit cu mult limitele”. Acesta a mai susţinut că regimul comunist trebuie să permită inspectorilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii să acceseze piaţa de animale vii Huanan din Wuhan, iar SUA ar trebui să-şi deschidă porţile locuitorilor din Hong Kong care sunt „victime ale represiunii autorităţilor chineze”.

Citiți și Franţa pune presiune asupra noii administraţii a SUA. Susţine că Iranul îşi fabrică bomba

Blinken a indicat, de asemenea, că Washingtonul ar putea introduce sancţiuni suplimentare împotriva Coreei de Nord în urma unei revizuiri generale a politicii SUA faţă de naţiunea asiatică.

Luni, Ministerul iranian de Externe a menţionat că Teheranul nu va purta „niciun dialog bilateral cu Washingtonul” şi a sugerat că „SUA trebuie să acţioneze mai întâi făcând ceea ce a promis, adică punând în aplicare în mod eficient ridicarea sancţiunilor şi respectând Rezoluţia 2231 a Consiliului de Securitate a ONU care a aprobat acordul nuclear din 2015.

Sâmbătă, Teheran a criticat vehement propunerea preşedintelui francez Emmanuel Macron de a rezolva impasul incluzând în acordul nuclear şi alte puteri regionale, cum ar fi Arabia Saudită, afirmând că tratatul nu este renegociabil şi că „părţile sale sunt definitive şi imuabile”.

Citiți și Israelul mutat la CENTCOM - măsura cimentează eforturile anti-iraniene din Orientul Mijlociu

Casa Albă a lui Biden şi-a exprimat disponibilitatea de a se alătura JCPOA, dar a cerut Iranului să revină la obligaţiile sale şi să-şi reducă activităţile de îmbogăţire nucleară şi stocare în primul rând ca semn al bunăvoinţei.

Israelul a cerut preşedintelui Biden să evite readerarea la tratat, susţinând că acordul ar permite Iranului să se bucure de ameliorarea sancţiunilor şi să construiască în acelaşi timp arme nucleare.

Liderii israelieni susţin de mai mulţi ani că Iranul este la doar câteva „săptămâni” sau „luni” distanţă de obţinerea unei bombe nucleare şi a presat administraţiile Obama şi Trump să exercite presiuni economice, politice şi chiar militare împotriva Republicii Islamice.

Iranul neagă că are intenţia de a construi arme nucleare sau arme de distrugere în masă de orice fel. Ţara şi-a distrus stocul de arme chimice în anii 1990 înainte de aderarea la Convenţia privind armele chimice în 1997 şi a cerut în repetate rânduri SUA şi Israel să-şi distrugă propriile stocuri de arme de distrugere în masă.