ANI implemenetează un proiect prin care declaraţiile de avere şi interese se vor depune în format electronic
Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a demarat un proiect cu finanţare europeană, prin care declaraţiile de avere şi interese vor fi depuse în format electronic, urmând ca neregulile să fie identificate automat de un sistem informatic performant.
Marţi, în cadrul conferinţei de lansare a proiectului "Servicii publice eficiente prin simplificarea procedurii de completare, arhivare şi analiză a documentelor în cadrul Agenţiei Naţionale de Integritate şi facilitarea accesului electronic la informaţii de interes public", preşedintele ANI, Horia Georgescu, a explicat în ce constă noul sistem al declaraţiilor de avere şi interese în format electronic.
Astfel, pe site-ul ANI va exista o secţiune specială cu formulare ale declaraţiilor de avere şi interese. Declaraţia va conţine câmpuri predefintive şi semnătură electronică, iar informaţia se va stoca într-un cod de bare. Pe baza acestui cod de bare, ANI va extrage datele şi le va introduce automat într-un sistem informatic integrat, care le va analiza şi va spune inspectorilor de integritate unde există probleme.
Pentru a nu exista erori la completare, pe site-ul ANI va exista şi un ghid de ajutor.
Proiectul mai prevede ca 300 de persoane responsabile din domeniu să fie pregătite profesional şi cursuri de formare pentru 30 de inspectori de integritate.
Horia Georgescu a adăugat că acest proiect se va derula pe doi ani şi are o finanţare de 4 milioane euro prin Programul Operaţional "Dezvoltarea Capacităţii Administrative".
Pe de altă parte, preşedintele ANI a arătat că una din marile probleme cu care se confruntă instituţia este lipsa unei jurisprudenţe în instanţele de judecată în domeniul confiscării sumelor provenite din conflictele de interese.
"O vulnerabilitate serioasă o reprezintă în acest moment conflictul de interese, care afectează competitivitatea, mai ales la nivelul comunităţilor locale. Drenarea banilor publici către firme prietene a devenit un mod de viaţă şi acest lucru trebuie schimbat. Am ajuns şi la o limită legislativă. Din păcate, jurisprudenţa nu este deloc solidă şi cu siguranţă cu sprijinul ministrului Justiţiei vom încerca să abordăm acestă problematică, pentru a putea recupera prejudiciile din conflictele de interese. În momentul de faţă, avem foarte multe cazuri în lucru, cazuri deja finalizate, dar care nu au un rezultat final de recuperare a prejudiciilor în instanţe", a spus Horia Georgescu.
Prezent la conferinţă, ministrul Justiţiei, Titus Corlăţean, a declarat că va susţine cadrul legislativ şi instituţional al ANI, iar obţinerea unor rezultate concrete în lupta anticorupţie poate contribui la creşterea încrederii investitorilor în România.
"Cadrul legislativ care reglementează organizarea şi funcţionarea Agenţiei a fost creat şi păstrat cu anumite dificultăţi. Îmbinarea angajamentelor externe ale României cu preocupările pe plan intern este evidenţiată de programul noului Guvern, în cadrul căruia este asumată realizarea cu prioritatea a obiectivelor MCV. Mecanismul ANI constituie un răspuns, o soluţie importantă, identificată în România, în vederea consolidării integrităţii şi demnităţii publice în toate aspectele sale: incompatibilităţi, conflicte de interese, lipsa răspunderii pentru acţiuni în îndeplinirea exercitării funcţiei sau demnităţii publice sau nejustificarea averilor (...) Aşa cum este reflectat şi în Strategia Naţională Anticorupţie, adoptată anterior şi pe care noul Guvern o susţine ca obiectiv prioritar, urmărim promovarea unei politici publice integrate în materia consolidării integrităţii instituţionale, bazate pe o atitudine proactivă, orientată spre reducerea costurilor corupţiei, dezvoltar
ea mediului de afaceri bazat pe concurenţă, creşterea încrederii publicului în justiţie şi administraţie, precum şi implicarea societăţii civile în procesele decizionale. Obţinerea unor rezultate tangibile, concrete, în lupta anticorupţie în sens larg, incluzând şi promovarea integrităţii instituţionale, poate contribui la creşterea încrederii investitorilor în piaţa românească", a declarat Corlăţean.
Ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti, Martin Harris, a subliniat că o prioritate pentru noul Guvern trebuie să fie intensificarea luptei împotriva corupţiei.
"Marea Britanie a fost un partener constant al Guvernului şi al instituţiilor anticorupţie, pentru implementarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Este o prioritate pentru noul Guvern să continue şi să intensifice eforturile în lupta împotriva corupţiei şi pentru reformarea Justiţiei din România. Acestă reformă este legată de dezvoltarea economică din România. Eu consider că provocarea cea mai importantă acum în România nu este austeritatea sau creşterea economiei, este de fapt competitivitatea. Avem acestă provocare şi în România şi în Marea Britanie şi în întreaga Europă: cum să ridicăm competitivitatea ţărilor europene în viitor faţă de economiile emergente, ca India, China. Pentru a ridica competitivitatea României, cred că în viitor aceste reforme ale administraţiei publice, lupta împotriva corupţiei şi reforma sistemului Justiţiei este foarte important pentru o economie de succes", a spus Martin Harris.
