Andreea Paul-Vass consideră că aproape jumătate dintre tinerii români sub 18 ani sunt expuşi sărăciei

Aproape jumătate (49%) dintre tinerii români cu vârsta de sub 18 ani sunt expuşi sărăciei şi riscului de excluziune socială, în timp ce din punct de vedere al valorii salariului minim lunar, România continuă să se claseze pe penultima poziţie în Uniunea Europeană (UE), după Bulgaria, cu puţin peste 160 de euro, menţionează, joi, într-un comunicat de presă, remis AGERPRES, Andreea Paul-Vass, consilier de stat.

Potrivit sursei citate, o treime dintre români se confruntă cu lipsuri materiale severe, iar practic cei mai expuşi riscului de sărăcie sunt copiii cu vârsta sub 18 ani, cu o pondere de 49%, urmaţi de persoanele vârstnice (peste 65 ani), cu o pondere de 40%, şi de populaţia în vârstă de muncă (18-64 ani), cu o pondere de 39,7%.

În ceea ce priveşte, Produsul Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor, România se află sub jumătatea mediei europene, raportat la paritatea puterii de cumpărare, de 46% în anul 2010. La nivelul UE, ţara noastră devansează doar Bulgaria, care atinge 44%.

Pentru rezolvarea acestei situaţii este nevoie de "grăbirea reducerii acestor decalaje, prin creşterea gradului de ocupare, cu impact direct asupra creşterii nivelului de trai al românilor", consideră Paul-Vass.

Consilierul de stat este de părere că 8,89 milioane de români au fost expuşi riscului de sărăcie şi de excluziune socială în anul 2010.

"Concret, mai mult de 40% dintre români au făcut parte din una dintre următoarele trei categorii: cu risc de sărăcie, cu lipsuri materiale severe sau cu familii în care niciun membru nu lucrează. La nivel european, media era de 23%. Din acest punct de vedere, România s-a situat pe locul al doilea în UE după Bulgaria", se arată în comunicatul citat.

Pe segmentul educaţional al populaţiei, Andreea Paul-Vass atenţionează asupra faptului că reducerea cu 85% a numărului de creşe şi grădiniţe în perioada 1990-2010, în condiţiile în care numărul de copii s-a diminuat cu doar 13,5%, "reclamă nevoia stringentă de promovare activă şi responsabilă a educaţiei timpurii, cu alternativa creării de vouchere pentru aceste creşe şi grădiniţe".

"Adaptarea la solicitările actuale ale pieţei, răspunsul la nevoile acute ale familiei, susţinerea femeilor care doresc să îşi dezvolte o carieră, favorizarea creşterii ratei de ocupare (...) Este vorba de sprijinul acordat autorităţilor locale în efortul de a oferi servicii educaţionale prin intermediul creşelor şi de susţinerea procesului de generalizare a programului "Şcoala de după şcoală" (...) Sporirea accesului la o educaţie de calitate este investiţia minimă pe care o putem realiza pentru a clădi viitorul copiilor noştri (...)", subliniază Paul-Vass.

Pe de altă parte, oficialul arată că unu din trei români s-au confruntat cu lipsuri materiale severe, în timp ce doar unu din 10 europeni s-au aflat în această situaţie.

De asemenea, România se află pe penultimul loc în Uniune, după Bulgaria, la nivelul salariului minim lunar, care la începutul anului 2012, era puţin peste 160 de euro.