Anatomia autoamăgirii. Cum îl mint generalii pe Putin despre situaţia de pe frontul din Ucraina alimentându-i optimismul

Colonel-generalul Serghei Kuzovlev, un bărbat masiv, cu părul cărunt, aflat la sfârşitul vârstei de 50 de ani, i-a spus la finele lunii noiembrie preşedintelui Rusiei, Vladimir Putin, că trupele sale au „finalizat eliberarea Kupianskului”, un oraş mic, dar strategic important, din regiunea Harkiv a Ucrainei, potrivit Financial Times.

„Deci aţi terminat totul?”, a verificat Putin, în timpul unei vizite la postul de comandă al unui grup militar condus de Kuzovlev.

„Afirmativ. Oraşul este sub controlul nostru”, a răspuns Kuzovlev, căruia ulterior, Putin i-a acordat Medalia Steaua de Aur, cea mai înaltă distincţie militară a Rusiei.

Totuşi, la doar trei zile după ceremonie, preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a publicat un videoclip în care apărea stând în faţa unui indicator de frontieră la intrarea în Kupiansk.

„Am mers personal la Kupiansk pentru a arăta lumii că Putin minte”, a spus el.

Evaluări independente arată că Rusia nu a controlat complet oraşul din primele luni ale anului 2022.

Declaraţiile contradictorii privind Kupiansk, coroborate cu încrederea vizibilă a lui Putin în perspectivele Rusiei pe câmpul de luptă, au reaprins întrebările legate de faptul dacă vârful conducerii militare nu cosmetizează realitatea pentru a-i spune preşedintelui ceea ce vrea să audă.

Putin a continuat efortul de război în pofida unor condiţii de pace aparent favorabile oferite de Donald Trump — o decizie despre care oficiali occidentali cred că a fost influenţată de informaţiile eronate care ajung la Kremlin.

Armata şi serviciile de securitate ale Rusiei îi oferă lui Putin informări regulate care exagerează pierderile Ucrainei, subliniază avantajele de resurse ale Rusiei şi minimalizează eşecurile tactice, au declarat doi oficiali.

Deşi Putin se întâlneşte, de asemenea, în mod regulat cu persoane de încredere care îi explică modul în care războiul a devenit o povară tot mai mare pentru economia şubredă a Moscovei, tabloul roz prezentat în informările militare l-a determinat totuşi pe liderul rus să creadă că poate câştiga războiul în mod categoric, au adăugat aceştia.

JD Vance a făcut aluzie la această dinamică în luna octombrie, când vicepreşedintele SUA a vorbit despre „o nealiniere fundamentală a aşteptărilor [ … ] în care ruşii tind să creadă că se descurcă mai bine pe câmpul de luptă decât este cazul în realitate”. Vance a spus că acest lucru a făcut mai dificilă ajungerea la un acord.

Între timp, campania de dezinformare a Rusiei a ajuns şi la publicul extern, făcând o „treabă foarte bună” în a convinge „majoritatea oamenilor din jurul lui Trump că Rusia câştigă rapid”, a spus Keir Giles, expert în Rusia la Chatham House.

„Există foarte multă dezinformare venită din partea ruşilor. De aceea am transmis semnale colegilor noştri din SUA că nu trebuie crezut tot ceea ce spune Rusia”, le-a declarat Zelenski reporterilor săptămâna trecută.

Putin a primit şase informări publice despre linia frontului din octombrie încoace — cele mai multe de la începutul războiului, potrivit site-ului independent rus Faridaily. La trei dintre acestea, el a apărut în uniformă militară.

În cadrul unei conferinţe-maraton de presă de patru ore şi jumătate, vineri, Putin a insistat din nou că Rusia are avantajul.

„Trupele noastre avansează pe întreaga linie a frontului. Inamicul se retrage”, a spus el, asigurându-i pe ruşi că vor „asista la noi succese” pe câmpul de luptă „până la sfârşitul anului”.

Întrebat despre videoclipul lui Zelenski, Putin a spus că acesta a fost filmat la un kilometru distanţă de oraş şi a susţinut că Ucraina nu controlează nicio parte a acestuia.

„De ce staţi pe prag? Intraţi în casă, nu? Dacă ei controlează Kupianskul [ … ] cerul este plin de dronele noastre şi ucrainene, ca muştele. Pur şi simplu nu poţi înainta [mai aproape de oraş]”, a spus el.

Principală persoană însărcinată să-l informeze pe Putin despre război este Valeri Gherasimov, şeful Statului Major General al Rusiei şi comandantul-şef al invaziei.

Gherasimov, încurajat de rapoarte potrivit cărora Ucraina nu va opune rezistenţă, a supervizat blitzkriegul iniţial al Rusiei asupra Kievului în 2022 — un eşec dezastruos care s-a încheiat cu o retragere umilitoare o lună mai târziu.

Pe măsură ce războiul s-a prelungit, el şi ministrul apărării de atunci, Serghei Şoigu, au devenit ţinte ale furiei susţinătorilor radicali ai războiului, care i-au acuzat că îl feresc pe Putin de realitate şi că se bazează pe tactici de tip „maşină de tocat carne”, care au dus la pierderi masive.

Această „buclă autosusţinută de dezinformare” din interiorul sistemului a avut consecinţe operaţionale directe, a spus Giles de la Chatham House.

Cel mai grăitor caz a fost chiar invazia pe scară largă a Ucrainei, pe care Putin spera să o încheie în câteva zile, dar care durează de aproape patru ani.

În august 2024, Gherasimov i-a spus lui Putin că Rusia a oprit avansurile ucrainene în regiunea Kursk, chiar în timp ce trupele ucrainene ocupaseră deja părţi din teritoriu — declanşând evacuări haotice care au costat viaţa unor civili.

Decalajul dintre rapoartele triumfaliste, inclusiv afirmaţiile repetate privind capturarea aceloraşi localităţi, şi realitatea din teren i-a transformat, de asemenea, pe Gherasimov şi Şoigu în ţinte principale ale rebeliunii eşuate a liderului Wagner, Evgheni Prigojin, din 2023.

Acest lucru ajută acum şi la explicarea motivului pentru care Rusia continuă să înainteze cu un cost uriaş, în loc să accepte câştigurile oferite prin acorduri de încetare a focului, a adăugat Giles.

Putin a părut să răspundă furiei publice prin înlocuirea lui Şoigu din funcţia de ministru al apărării în 2024, pas care a precedat o amplă epurare a conducerii militare de vârf în dosare de corupţie.

Gherasimov, însă, a supravieţuit şi pare să-şi fi consolidat poziţia.

„Gherasimov oferă predictibilitate, chiar dacă preţul menţinerii lui este un nivel extrem al pierderilor pe teren şi câştiguri lente.

Pe Gherasimov îl păstrezi în funcţie atunci când politica internă şi preocupările legate de stabilitate sunt mai importante decât operaţiunile riscante, dar potenţial decisive”, a spus Dara Massicot, cercetător senior la Carnegie Endowment for Internaţional Peace.

Deşi dependenţa lui Putin de informaţii eronate a afectat de mult timp operaţiunile militare ale Rusiei, puţine cazuri au stârnit atâta furie în rândul susţinătorilor războiului precum Kupiansk, declanşând un val neobişnuit de critici din partea bloggerilor militari ruşi de pe Telegram.

„Este pur şi simplu ridicol modul în care încercăm să contracarăm încă un videoclip al lui Zelenski stând lângă indicatorul de la Kupiansk cu propriile noastre clipuri”, a scris Starshe Eddy, un blogger popular.

Rybar, unul dintre cei mai cunoscuţi bloggeri Z, s-a referit ironic la oraş drept „Kupianskul lui Schrödinger”. El a criticat exagerarea succeselor de pe front, spunând că preţul unor astfel de „teritorii cucerite pe credit” este viaţa soldaţilor.

Dar Putin pare să fi concluzionat că aceste vieţi sunt un preţ acceptabil pentru obiectivele sale în Ucraina, a spus Massicot.

„A prelungit calendarul pentru a-şi atinge obiectivul final — subordonarea Ucrainei faţă de Rusia, prin mijloace politice sau militare. Se simte încrezător că, în cele din urmă, vor ocupa restul regiunii Doneţk în această fază a planurilor sale mai ample, în timp ce armata rusă se reface”, a spus ea.

„Pierderile necesare pentru a cuceri restul regiunii Doneţk — care ar fi foarte mari — nu par să-l deranjeze prea mult”, a adăugat Massicot.