Analiză CPR Moldova despre achiziţii publice pe timp de pandemie
alte articole
Centrul de Politici şi Reforme (CPR) Moldova a menţionat într-o analiză faptul că pandemia de coronavirus, pe lângă impactul social dezastruos la nivel global pe care îl are, este o provocare pentru economia naţională şi instituţiile statului moldovenesc.
Potrivit experţilor, în această perioadă, instituţiile publice trebuie să demonstreze eficienţă maximă în utilizarea banului public şi acordarea serviciilor publice, însă, dacă se analizează CE şi CUM procură instituţiile publice în perioada de pandemie, se observă pe alocuri un management defectuos al banului public şi riscuri legate de existenţa şi realizarea unor interese în timp ce cu toţii #stăm acasă.
Începând cu 17 martie 2020, prin Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr.55 a fost declarată stare de urgenţă pe întreg teritoriul Republicii Moldova. ”Astfel au fost sistate mai multe activităţi economice, cu unele excepţii, ceea ce a rezultat în reducerea încasărilor din plata impozitelor şi taxelor directe, şi indirecte, din contul cărora sunt finanţate cheltuielile publice”, au menţionat experţii CPR.
În contextul în care Guvernul şi-a propus măsuri de susţinere a diferitor sectoare cu finanţarea acestora, în mare parte, din contul bugetului de stat, a urmat majorarea semnificativă a cheltuielilor bugetare şi, respectiv, a deficitului bugetului public naţional, care a fost estimat la 16207,2 mil lei.
Astfel, au punctat experţii CPR Moldova, ar fi fost important ca de la anunţarea stării de urgenţă toate achiziţiile iniţiate sau planificate anterior să fie revizuite şi, după caz, anulate cu realocarea fondurilor pentru contractele primordiale.
Potrivit datelor publice, în perioada 17 martie – 15 mai 2020, doar 3 proceduri de achiziţii au fost anulate din cauza lipsei finanţării şi s-au semnat acorduri de micşorare a valorii la 33 contracte în sumă totală de 3.9 mil lei, se arată în analiza experţilor CPR.
”Însă, mai multe instituţii publice au continuat achiziţiile iniţiate, iar unele au lansat achiziţii de diferite bunuri şi lucrări „esenţiale” pentru ele, care nu au legătură cu serviciile publice de primă necesitate şi ar fi fost rezonabile în condiţia unui excedent bugetar care ar permite identificarea unor activităţi suplimentare.
Totodată, s-au semnat 20 de acorduri adiţionale de majorare a contractelor atribuite anterior în sumă totală de 8.1mil lei, din care 1.3 mil lei pentru medicamente şi restul 6.8 mil lei pentru lucrări de construcţie/reparaţie”, au punctat experţii.
Potrivit datelor publicate, se mai arată în analiza CPR, în perioada examinată, 15% din valoarea totală a contractelor sau peste 112 mil lei au fost atribuite fără organizarea procedurilor competitive, prin aplicarea procedurii de negociere fără publicare, iar restul, 641,2 mil. lei, sau circa 85% din valoarea totală, a fost contractată ca urmare a aplicării procedurilor competitive.
Totodată, au punctat experţii, au fost semnate contracte de achiziţii din banii publici pentru care nu s-au aplicat procedurile de achiziţii, iar datele complete privind aceste contracte nu sunt publice.
