Analist: România riscă să piardă 4,2 miliarde de euro din PNRR. 2027 va deveni anul FMI

România nu are rezerve bugetare pentru a acoperi o eventuală pierdere de 4,2 miliarde de euro din PNRR, iar ratarea banilor europeni ar putea şterge rapid progresele înregistrate în reducerea deficitului bugetar. Analistul financiar Adrian Negrescu avertizează că, în lipsa îndeplinirii la timp a jaloanelor asumate, Guvernul ar putea fi nevoit să se împrumute suplimentar, într-un moment în care costurile finanţării sunt deja foarte ridicate.

„România nu are nicio rezervă bugetară care să acopere o gaură de 4,2 miliarde de euro”, a transmis Negrescu, după ce a analizat raportul ministrului Finanţelor, Alexandru Nazare. Suma reprezintă aproape 1% din PIB şi este legată de riscul ca Bruxelles-ul să nu valideze la timp ultimele două cereri de plată din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).

Analistul atrage atenţia că fondurile respective nu sunt doar venituri estimate, ci au fost deja luate în calcul de stat în contextul cheltuielilor efectuate pentru proiectele finanţate prin PNRR. Potrivit acestuia, Guvernul a plătit lucrările şi a înregistrat fondurile europene la venituri, iar numai în trimestrul al treilea au fost decontate proiecte de aproape 13 miliarde de lei, de peste două ori mai mult decât în perioada similară a anului trecut.

În cazul în care jaloanele nu vor fi acceptate de Comisia Europeană, cheltuielile deja făcute vor rămâne în buget, în timp ce veniturile europene aferente ar putea dispărea. Consecinţa ar fi o creştere bruscă a deficitului bugetar, fără ca statul să fi angajat noi cheltuieli.

Deficitul bugetar, vulnerabil în faţa întârzierilor din PNRR

Adrian Negrescu consideră că rezultatele obţinute în acest an în privinţa deficitului sunt mai fragile decât par la prima vedere. După primele nouă luni, deficitul este cu peste 24 de miliarde de lei mai mic decât în aceeaşi perioadă a anului trecut şi a coborât sub pragul de 4% din PIB.

Analistul subliniază însă că acest rezultat a fost obţinut inclusiv prin majorarea taxelor şi în contextul unei inflaţii ridicate. În opinia sa, progresele ar putea fi anulate în câteva săptămâni dacă banii europeni nu ajung în conturile statului până la 31 decembrie.

Într-un asemenea scenariu, Guvernului nu i-ar mai rămâne decât să acopere deficitul prin împrumuturi suplimentare. Problema este că România plăteşte deja sume tot mai mari pentru finanţarea datoriei publice.

Potrivit datelor invocate de Negrescu, cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 50,6 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului, cu aproape 11 miliarde de lei peste nivelul înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut.

„Fiecare nou împrumut se face la dobânzi tot mai mari, pentru că pieţele ştiu că România se află la un pas de categoria nerecomandată investiţiilor”, avertizează analistul .

România riscă o retrogradare din partea agenţiilor de rating

Un alt risc major este legat de evaluările pe care agenţiile internaţionale de rating le vor face României în primele luni ale anului viitor. În ianuarie, februarie şi martie, acestea vor reanaliza situaţia economică şi fiscală a ţării, iar ratarea ţintei de deficit ar putea deveni un argument pentru o eventuală retrogradare.

O asemenea decizie ar avea consecinţe asupra întregii economii: statul s-ar împrumuta mai scump, companiile ar avea acces mai dificil la finanţare, iar populaţia ar putea resimţi efectele prin dobânzi mai mari la credite şi deprecierea leului.

În acest context, Negrescu consideră că prioritatea Guvernului până la sfârşitul anului trebuie să fie îndeplinirea jaloanelor din PNRR şi încasarea efectivă a fondurilor europene. Ministerele care au proiecte întârziate ar trebui să prezinte fără întârziere ce pot finaliza şi ce obiective nu mai pot respecta, iar cheltuielile fără o sursă sigură de finanţare ar trebui blocate.

Acord preventiv cu FMI?

Analistul susţine că România ar trebui să ia în calcul şi un plan de rezervă: încheierea unui acord preventiv cu Fondul Monetar Internaţional (FMI).

Negrescu precizează că nu propune un împrumut de urgenţă, precum cel contractat în 2009, ci un acord de tip preventiv, similar celor încheiate de România în 2011 şi 2013, când ţara nu a accesat efectiv fondurile puse la dispoziţie, dar a beneficiat de o plasă de siguranţă financiară.

Un asemenea acord ar funcţiona, în opinia sa, că o asigurare: banii ar putea fi accesaţi în cazul apariţiei unui şoc economic, iar existenţa acordului ar transmite pieţelor şi agenţiilor de rating un semnal de credibilitate, prin asumarea unui calendar de reforme monitorizat din exterior.

Principalul beneficiu ar putea fi reducerea dobânzilor la care se împrumută statul, ceea ce ar genera economii importante la buget.

Negrescu recunoaşte că FMI are o reputaţie negativă în România, asociată în special cu măsurile de austeritate din 2010. El susţine însă că un acord preventiv nu ar presupune automat tăieri impuse din exterior, ci reforme asumate de autorităţile române şi verificate de un partener internaţional.

„Alternativa este să sperăm, an de an, că banii europeni sosesc la timp, că agenţiile de rating ne mai acordă o şansă şi că pieţele ne mai împrumută la preţuri suportabile. Asta nu este o strategie, ci o loterie”, afirmă analistul.

În opinia sa, România şi-a consumat o mare parte din credibilitatea financiară, iar lipsa unor reforme reale ar putea împinge ţara către o nouă intervenţie a FMI.

„În timp ce noi dezbatem arogantele unor politicieni cu apucături fanariote, România se îndreaptă spre un faliment nedeclarat. Fără reforme reale, 2027 va deveni anul FMI în România”, avertizează Adrian Negrescu.