Analist economic: Creşterea taxelor şi mai ales inflaţia riscă să ducă România în recesiune

Creşterea taxelor şi mai ales inflaţia riscă să ducă România în recesiune, a tras un semnal de alarmă, luni, analistul economic Adrian Negrescu.

"Avem, din păcate, tot mai mulţi politicieni care cred că, prin creşterea taxelor, vom rezolva problemele economice ale României şi, astfel, vom depăşi această criză bugetară în care ne aflăm. De la taxa pe stâlp, la impozitul minim pe cifra de afaceri a marilor companii la ideea creşterii taxelor pentru cei care au tupeul să câştige mai mult (impozitul progresiv), unii politicieni induc tot mai mult ideea că aceasta este soluţia alternativă la măsurile de austeritate propuse de guvern, în special la tăierile de costuri din administraţie, îngheţarea unor investiţii locale şi limitarea privilegiilor", a declarat Adrian Negrescu.

Potrivit economistului, ce nu înţeleg aceşti politicieni, şi încearcă să explice foarte simplu, şi pe înţelesul lor limitat în materie de economie, este că majorarea taxelor e ca şi cum ai trage de un elastic. Dacă tragi prea mult, acesta se rupe. La fel, dacă creşti prea mult taxele şi implicit provoci o inflaţie puternică, s-ar putea ca încasările din taxe şi impozite să scadă în loc să crească.

"Sunt o mulţime de exemple de produse care s-au scumpit semnificativ în ultima vreme, de au ajuns să nu se mai vândă ca altădată. De la îmbrăcăminte şi încălţăminte la detergenţi, produse de beauty şi tutun, toate înregistrează, în momentul de faţă, vânzări semnificativ mai mici decât în anii trecuţi. Un bun exemplu, dincolo de cele clasice cu carburanţii, produsele alimentare, serviciile şi piaţa auto (efectele negative ale menţinerii impozitului minim pe cifra de afaceri - IMCA - sunt deja de notorietate), este dat de produsele din tutun. S-a ajuns ca preţul acestora să devină unul prohibitiv pentru mulţi dintre români, pe fondul scăderii puterii de cumpărare", a precizat Adrian Negrescu.

Analistul a subliniat că nu e o situaţie specifică doar României.

"La nivel internaţional, taxele pe tutun au fost o adevărată 'găină de muls' pentru guvernele din întreaga lume. Datele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii sugerează că taxele globale anuale combinate pe ţigări se apropie de 1 trilion de dolari. Cu toate acestea, în multe ţări, taxele pe ţigări au făcut ca banii adunaţi de guverne să fie tot mai puţini în fiecare an deoarece numărul clienţilor a scăzut din cauza preţurilor dar şi al faptului că tot mai puţini oameni fumează. Această victorie extraordinară pentru sănătatea publică ar trebui să fie un motiv de sărbătoare. Însă pentru guvernele care au devenit dependente de veniturile din taxele pe tutun, scăderea veniturilor înseamnă mai puţine resurse disponibile pentru a fi cheltuite pe programe legate de aceste venituri. În loc să încerce să finanţeze programele guvernamentale cu o sursă de venit mai largă şi mai stabilă, unele grupuri au cerut creşterea şi mai mare a taxelor pe tutun, în încercarea de a restabili şi creşte veniturile din tutun", a arătat Adrian Negrescu.

Economistul a subliniat că sunt o mulţime de statistici care vin să demonstreze ceea ce spuneam la început, când comparam creşterile de taxe şi preţuri cu efectul elasticului extins la maxim.

"La noi, dincolo de scăderea consumului, avem şi o problemă cu piaţa neagră, care a explodat în ultimul an. Suntem la cel mai ridicat nivel al comerţului ilicit de ţigări, adică fără plata taxelor, din ultimii 5 ani (12%)", a remarcat Adrian Negrescu.

Creşterea taxelor pe consum, o idee proastă

"Din păcate, nici la nivel european nu avem politicieni care să înţeleagă că creşterea taxelor pe consum nu este neapărat o idee foarte bună. Recent propusa revizuire a Directivei UE privind accizele la tutun (TED) prevede o creştere cu 139% a accizei minime percepute pentru ţigări.

La fel ca în zona de petrol şi gaze (uitaţi-vă la problemele prin care trece principalul jucător din piaţă care disponibilizează angajaţi şi reduce investiţii) sau în industria auto unde principalii noştri exportatori se plâng tot mai mult de faptul că IMCA le spulberă mare parte din planurile investiţionale, şi în cazul industriei tutunului aceste creşteri de taxe vor avea efecte toxice pe viitor. Scăderea bazei de impozitare va duce la scăderi ale veniturilor pe termen lung, dincolo de câştigurile pe termen scurt.

Ce facem în această situaţie? Mergem tot pe ideea populistă de a creşte taxele sau încercăm să găsim alte soluţii? Să nu uităm că, dincolo de consumul intern, România a exportat anul trecut produse din tutun de peste 2 miliarde de euro, cu 360 de milioane peste anul anterior. Nu cu scăderea consumului de avocado şi brânză franţuzească rezolvăm problema deficitului comercial", explică analistul economic.