Analist: 94% din ce câştigăm dăm pe facturi şi pe traiul de zi cu zi. Am ajuns campioni europeni la scumpiri

Economistul Adrian Negrescu a vorbit, luni, într-o intervenţie la TVR Info, despre problemele economice cu care se confruntă populaţia din România şi a estimat că acestea vor continua dacă nu există voinţă politică de reformă a cheltuielilor publice.

„Statistica ne arată cât de săracă şi vulnerabilă a ajuns majoritatea populaţiei din România, afectată în primul rând de inflaţie, de creşterile astea de preţuri spectaculoase din ultimii trei ani de zile. Am ajuns campionii europeni la scumpiri pentru a 13-a lună la rând, adică avem cele mai ample creşteri de preţuri, în condiţiile în care, peste tot în restul ţărilor din lumea europeană, inflaţia e undeva la nivel de 3-4%, la noi este 9-9 şi ceva la sută.

Creşterile astea de preţuri bineînţeles că pun presiune pe venituri şi nu aş fi vrut să ne dăm cei mai mulţi bani pe lucrurile care contează în viaţa de zi cu zi. Mă uitam la statistica asta foarte, foarte interesantă anunţată astăzi. 94% din ce câştigăm noi dăm pe facturi, pe mâncare, pe haine şi pe traiul de zi cu zi, cum nicăieri nu se întâmplă în Europa, nici măcar în Bulgaria. E o dovadă a faptului că câştigăm prea puţin raportat la cheltuierile care cresc şi ajung să crească din ce în ce mai mult”, a explicat Negrescu.

Întrebat despre situaţia nivelului de trai, dacă se va înrăutăţi, analistul economic a confirmat, adăugând că puterea de cumpărare scade.

„Veniturile sunt îngheţate în acest an, atât salariile din sectorul bugetar cât şi pensiile. Dar atenţie, nici în sectorul privat nu e mai bine, pentru că nici firmele nu îşi mai permit să crească foarte mult salariile în contextul în care taxele au crescut foarte mult. Şi ne uităm la veniturile pe gospodărie, care au ajuns să fie undeva în medie la 8.885 de lei şi asta în condiţiile în care, ne spunea tot Institutul de Statistică acum o lună de zile, faptul că pentru a avea un trai decent, o familie cu doi copii are nevoie undeva la nivel de 11.300 şi ceva de lei. Adică e o diferenţă de vreo 1.500, chiar 2.000 de lei între ce înseamnă un trai decent în România şi ce încasează oamenii, din păcate, din salarii şi alte venituri.

Aici e o mare problemă, pentru că, într-adevăr, a trebuit multe dintre familii să-şi reducă semnificativ consumul, iar asta se simte în vânzările din economie, au trebuit să se reorienteze la produsele alimentare de bază, de au ajuns hrana şi băuturile să reprezintă 31% din toate cheltuierile şi, marea provocare este plata factorilor la utilităţi, mai ales la energie electrică: am ajuns să dăm cei mai mulţi bani din cât câştigăm - bineînţeles, în medie, la nivel naţional - pe factorile la utilităţi, taxe impozite şi contribuţii, aproape 40% din venituri”, a precizat Adrian Negrescu.

Institutul Naţional de Statistică arată că mai rămân prea puţini bani pentru a putea fi investiţi mai ales în educaţie, asigurări şi servicii financiare, până şi în hoteluri şi restaurante, practic în ieşiri recreative. Ce consecinţe pot să apară de aici?

„Asta arată că marea majoritate a populaţiei s-a retras în faţa televizorului, probabil asta a devenit principala atracţie, sau pe internet, pe TikTok, sau pe cine ştie ce reţele sociale. Nu mai ies în oraş, pentru că nu-şi mai permit să meargă la restaurant, nu-şi mai duc copiii la cursul de pregătire, nu mai investesc în educaţie acestora. Practic, şi-au redus bugetele şi cheltuierile la un regim de avarie. Suntem, din păcate, în o austeritate autoimpusă, generată din păcate de aceste creşteri de preţuri, care pare să nu mai înceteze”, a precizat Negrescu.

Economistul a opinat că abia din a doua parte a anului acesta, s-ar putea să vedem o temperare cât de cât a inflaţiei.

În ceea ce priveşte datele de la INS care arată o pondere foarte mare a alcoolului şi tutunului în bugetul unui român, analistul economic este de părere că nu a crescut foarte mult consumul de băuturi alcoolice şi de tutun, dar au crescut preţurile.

„Accizele la aceste produse au crescut foarte mult în ultimii doi ani. Se calculează din ce în ce mai mult. Gândiţi-vă că la un pachet de ţigări cred că vreo 70% reprezintă taxe. (...) În general în perioade de crize creşte inclusiv consumul de băuturi alcoolice şi de tutun. Pentru că sunt viciile care ne fac să ieşim puţin din zona asta de frustrări pe care o marcăm cu toţii. Ar fi bine aici, din punctul meu de vedere, să vedem nişte decizii al autorităţilor în a-i determina pe români, de exemplu, să folosească mai mult banii către lucrurile care contează.

Aş extinde foarte mult nivelul voucherelor de masă în aşa fel încât să le dai posibilitatea oamenilor să aibă o sursă de finanţare alternativă, mai ales pentru masa de zi cu zi şi acolo cred că e ok. Pentru că dacă le dai voucher-ul de masă din taxele pe care le-au de plătit pe salariu, aceste etichete de masă, gândiţi-vă că toate cumpărăturile sunt fiscalizate.

Adică banii se întorc sub formă de taxe şi impozite la bugetul de stat. Trebuie să găsim soluţii, într-adevăr, pentru a ajuta populaţia în această perioadă, dar nici pentru a da peste cap economia. Pentru că sunt nişte venituri pe care noi trebuie să le încasăm iar taxele pe vicii sunt extrem de importante în construcţia bugetului pe 2026”, a adăugat Negrescu.

În opinia analistului economic, legea bugetului, în forma în care va fi adoptată, ne va da un semnal foarte clar dacă există voinţă de reforme, cu adevărat, a cheltuielor publice sau, dimpotrivă, n-a fost vorba decât despre nişte creşteri de taxe pentru a acoperi cheltuiele din ce în ce mai mari ale statului.

„Da, vom avea un buget mai mare decât anul trecut, 2025, probabil de miliarde, adică vreo 400 miliarde de euro, dar, pe lângă aceşti bani, probabil ne vom împrumuta cu încă 50 de miliarde de euro din pieţe pentru a susţine nişte cheltuieli care, din păcate, sunt supradimensionate raportat la încasări.

Gândiţi-vă că 90% din ce încasăm noi, din taxe şi impozite, statul român, se duce pe cheltuielile cu salariile din sectorul bugetar, pe cheltuielile cu pensiile şi alte alocaţii sociale. Adică sunt nişte cheltuieli fixe pe care nu le putem reduce decât prin voinţă politică. Şi mă refer în principal la restructurarea aparatului bugetar.

Avem 1,3 milioane de bugetari, în condiţiile în care Polonia, o ţară cu populaţie dublă faţă de cea a României, are 800 de mii. Trebuie tăiat în carne vie, din păcate, pentru că n-ai de unde să reduci deficitul bugetar. N-ai cum să reduci cheltuielile dacă nu iei nişte măsuri serioase în ceea ce priveşte restructurarea aparatului public”, a declarat Adrian Negrescu.