Americanii merg la vot în alegerile de la jumătatea mandatului, considerate un referendum asupra lui Trump

Americanii se îndreaptă marţi către urnele de vot în cadrul alegerilor intermediare din SUA, considerate pe scară largă drept un referendum asupra celui de-al doilea mandat al lui Donald Trump şi o şansă pentru oponenţii săi de a-i limita puterea neîngrădită.

Democraţii şi republicanii s-au mobilizat în ultimele zile pentru a-şi prezenta ultimele argumente în faţa alegătorilor, miza fiind controlul asupra Senatului şi Camerei Reprezentanţilor – ambele deţinute în prezent de republicani, potrivit The Guardian.

Campania a fost umbrită de Trump, care a organizat câteva zeci de mitinguri în toată ţara, îndemnându-şi susţinătorii mişcării “Make America Great Again” (MAGA) să voteze pentru candidaţii republicani şi să se gândească că numele său se află pe buletinul de vot.

Partidul care deţine Casa Albă pierde de obicei locuri în Congres la alegerile de la jumătatea mandatului, iar democraţii speră că popularitatea în cădere liberă a lui Trump poate fi exploatată pentru a genera un val albastru de opoziţie populară care să le asigure victoria atât în Senat, cât şi în Camera Reprezentanţilor.

Aceştia încearcă să preia controlul asupra ambelor camere ale Congresului pentru a pune frână puterii prezidenţiale a lui Trump, care a rămas în mare parte necontrolată pe măsură ce acesta a lansat o campanie dură împotriva imigraţiei, implicând arestări în masă şi deportări, a lansat, alături de Israel, un război împotriva Iranului, a impus tarife asupra importurilor străine şi s-a angajat în proiecte de construcţie grandioase, inclusiv o sală de bal la Casa Albă.

Sondajele de opinie sugerează că democraţii sunt bine poziţionaţi pentru a câştiga Camera Reprezentanţilor. Partidul se confrunta cu o sarcină mai dificilă pentru a recâştiga controlul asupra Senatului, deşi a vizat mai multe locuri deţinute de republicani, inclusiv în Ohio, Texas şi Mâine.

O ultimă serie de sondaje realizate de ziarul New York Times şi Universitatea Siena, publicate duminică, plasează candidaţii democraţi în frunte în cinci din cele şapte state-cheie – inclusiv Texas şi Kansas, unde alegătorii nu au mai trimis un democrat în Senat din 1988, respectiv 1932.

Totuşi, ultima etapă a campaniei nu a fost lipsită de momente dramatice pentru democraţi. În Michigan – considerat pe scară largă un pilon crucial pentru ambiţiile oricărui partid de a controla Senatul – deputata democrată Haley Stevens, care a pierdut alegerile primare ale partidului său pentru Senat în faţa lui Abdul El-Sayed, l-a susţinut duminică pe rivalul său republican, Mike Rogers.

Stevens a fost condamnată pe scară largă de colegii săi democraţi pentru această mişcare, care a urmat unei dispute cu echipa de campanie a lui El-Sayed pe tema unui spot publicitar realizat de un grup extern, care atribuia costul ridicat al vieţii sprijinului acordat de SUA Israelului. Chuck Schumer, liderul minorităţii din Senat, a descris susţinerea acordată de ea lui Rogers drept “o trădare josnică”.

“Indiferent cum încearcă să vă distragă atenţia, o fac pentru că vă jefuiesc”, a spus El-Sayed luni, în faţa a sute de susţinători din Royal Oak, Michigan.

Această ruptură extraordinară din Michigan a avut loc la câteva zile după ce partidul s-a confruntat cu titluri de presă defăimătoare în Alaska, unde s-a raportat că echipa de campanie a candidatei democrate la Senat se afla în spatele unei încercări de a recruta un contracandidat cu un nume aproape identic cu cel al rivalului său, senatorul republican Dan Sullivan. Candidata democrată, Mary Peltola, a negat că ar fi avut cunoştinţă de un astfel de plan din partea campaniei sale.

Înainte de apariţia informaţiilor privind implicarea campaniei lui Peltola, Departamentul de Justiţie (DoJ) a intentat un proces pentru a bloca certificarea rezultatelor alegerilor pentru Senat din Alaska în cazul unei înfrângeri a republicanilor, invocând o potenţială “confuzie a alegătorilor” din cauza prezenţei a doi Dan Sullivan pe buletinul de vot. Procesul a fost respins între timp de un judecător.

Trump s-a plasat în centrul atenţiei, străbătând ţara în lung şi-n lat pentru a ţine o serie de discursuri în sprijinul candidatului republican, în ciuda sondajelor de opinie care arată că popularitatea sa a scăzut la niveluri record, între 33 şi 37%.

Democraţii au încercat să sublinieze mesajul că alegerile se concentrează pe Trump, încercând în acelaşi timp să pună în evidenţă corupţia percepută a preşedintelui SUA şi a familiei sale, alături de problemele legate de accesibilitatea preţurilor şi de impactul conflictului cu Iranul, care este considerat a fi agravat costul vieţii.

Sondajele de opinie au arătat că alegătorii sunt din ce în ce mai îngrijoraţi de corupţia din cadrul guvernului. Un sondaj Harris recent realizat pentru The Guardian a relevat că 76% dintre respondenţi consideră că oficialii aleşi sunt mai interesaţi să se îmbogăţească decât să îmbunătăţească economia pentru oamenii obişnuiţi.

Declaraţiile depuse la biroul american de etică guvernamentală arată că Trump a câştigat aproximativ 2,2 miliarde de dolari de când s-a întors la Casa Albă, inclusiv redevenţe din moneda “meme” care îi poartă numele.

Pe măsură ce preşedintele s-a îmbogăţit, alegătorii au suferit din cauza creşterii costurilor de trai, pe care Trump a promis să le reducă în timpul campaniei sale prezidenţiale din 2024.

Războiul cu Iranul – lansat de Israel şi SUA în februarie – a alimentat inflaţia prin creşterea preţurilor globale la petrol, ceea ce a dus la preţuri mai mari la pompă pentru şoferii americani şi a crescut costul motorinei, un combustibil vital pentru lanţurile de aprovizionare şi pentru fermieri.

Alegerile din SUA se desfăşoară, de asemenea, sub umbra incertitudinii cu privire la faptul dacă Trump va accepta rezultatele în cazul în care acestea nu vor fi în favoarea republicanilor.

Alaska este doar unul dintre cazurile instrumentate de Departamentul de Justiţie – aflat sub controlul lui Todd Blanche, procurorul general şi aliat apropiat al lui Trump – despre care oponenţii susţin că sunt menite să pună la îndoială integritatea alegerilor, inclusiv prin acuzaţii nefondate privind votul în masă al cetăţenilor care nu sunt din SUA.

Departamentul de Justiţie intenţionează să trimită un număr record de 1.000 de observatori electorali la secţiile de votare din întreaga ţară. Criticii au denunţat această măsură ca fiind o formă de intimidare a alegătorilor.