Fost şef al Mossad: Israelul a difuzat în mod intenţionat imagini cu agenţii săi în Iran pentru a provoca arestări în masă

Fostul şef al Mossadului, David Barnea, a declarat că Israelul a difuzat în mod intenţionat imagini cu operaţiunea sa secretă din Iran, desfăşurată în timpul conflictului din iunie 2025, pentru a provoca arestări în masă şi a îngreuna identificarea agenţilor israelieni adevăraţi de către forţele iraniene.

“Unul dintre motivele pentru care am difuzat imediat un videoclip oficial în dimineaţă operaţiunii «Rising Lion», cu sigla Mossadului, a fost acela de a-i proteja pe agenţii care se aflau acolo”, a spus Barnea, potrivit comentariilor publicate de The Jerusalem Post pe 25 octombrie.

Barnea a afirmat că scurgerea imaginilor cu operaţiunile israeliene din Iran nu a fost doar o încercare de a demonstra amploarea acţiunilor Mossadului, ci şi o strategie menită să copleşească contrainformaţiile iraniene, determinându-le să efectueze arestări în masă, ceea ce ar fi îngreunat distingerea agenţilor de cetăţenii obişnuiţi.

“Am vrut să ne asigurăm că vor aresta atât de multe persoane în Iran încât nu vor mai putea distinge grâul de neghină şi, în cele din urmă, îi vor elibera pe toţi”, a spus el, potrivit Middle East Eye.

Barnea a precizat că autorităţile iraniene au arestat 21.000 de persoane în timpul operaţiunii.

“Trebuie să-ţi imaginezi că, atunci când arestezi 21.000 de persoane, chiar dacă ai prins unul sau doi agenţi, în cele din urmă va trebui să-i eliberezi, deoarece povestea tuturor va fi aceeaşi: mergeam pe stradă, conduceam o maşină, m-au arestat”, a spus el.

Barnea a adăugat că multe dintre persoanele arestate sau executate sub acuzaţia că ar fi lucrat pentru Israel nu aveau nicio legătură cu Mossadul.

“În ceea ce priveşte unele dintre persoanele spânzurate în Iran sub acuzaţia de a fi agenţi ai Mossadului, trebuie să întreb cine sunt”, a spus el. “Mi se răspunde: «Ascultă, nici noi nu ştim»”.

El i-a descris pe unii dintre cei executaţi drept “doar nişte oameni nefericiţi despre care au decis că sunt agenţii noştri, dar care nu au lucrat niciodată pentru Mossad şi, probabil, nici pentru vreo altă organizaţie de informaţii”, potrivit raportului.

Declaraţiile făcute la Summitul Priority din 22 octombrie, în faţa unui public restrâns, au stârnit o reacţie dură din partea lui Trita Parsi.

Parsi, vicepreşedinte executiv al Quincy Institute for Responsible Statecraft, a descris acest lucru ca pe o recunoaştere a faptului că Israelul “a folosit iranieni obişnuiţi ca instrumente pentru a proteja agenţii Mossad” din ţară.

“Rareori veţi găsi o recunoaştere mai crudă a modului în care Israelul a pus în mod deliberat şi neglijent în pericol mii de oameni pe care pretindea că încearcă să-i elibereze”, a scris Parsi pe X.

Arestări în masă

Israelul a lansat Operaţiunea “Rising Lion” pe 13 iunie 2025, în cadrul căreia a bombardat Iranul şi a ucis comandanţi militari de rang înalt, precum şi oameni de ştiinţă.

După ce Iranul a ripostat cu atacuri cu rachete asupra Israelului, războiul de 12 zile s-a încheiat cu un armistiţiu.

În prima dimineaţă a atacurilor, Mossadul a difuzat înregistrări video în care se arăta, potrivit propriilor afirmaţii, agenţii săi în acţiune pe teritoriul Iranului.

Imaginile includeau atacuri asupra unor ţinte reprezentând rachete balistice şi sisteme de apărare aeriană, feţele celor implicaţi fiind ascunse.

Poliţia iraniană a anunţat în august 2025 că a reţinut aproximativ 21.000 de persoane în timpul conflictului de 12 zile.

Purtătorul de cuvânt al poliţiei, Saeed Montazer al-Mahdi, a declarat că arestările au avut loc în urma unor sesizări din partea cetăţenilor şi a măsurilor de securitate sporite.

Peste 260 de suspecţi au fost arestaţi sub acuzaţia de spionaj, iar 172 de persoane au fost arestate pentru filmare ilegală, se arată în comunicatul poliţiei.

Comentariile lui Barnea vin pe fondul îngrijorărilor legate de utilizarea de către Iran a acuzaţiilor de spionaj pentru a-i urmări penal pe oameni în urma conflictului.

Amnesty Internaţional şi Human Rights Watch au declarat în septembrie 2025 că autorităţile iraniene au arestat peste 20.000 de persoane după izbucnirea ostilităţilor cu Israelul.

Printre cei vizaţi s-au numărat jurnalişti, activişti pentru drepturile omului, utilizatori ai reţelelor sociale, membri ai minorităţilor etnice şi religioase, precum şi străini.

Autorităţile iraniene au afirmat că au reacţionat la ameninţări reale din partea serviciilor de informaţii israeliene şi a colaboratorilor acestora din interiorul ţării. Teheranul a acuzat în repetate rânduri Mossadul că recrutează persoane pentru a culege informaţii, a desfăşura acţiuni de sabotaj şi a sprijini atacurile militare.