Ambasadorul Rusiei la ONU afirmă că reacţia Occidentului faţă de măsurile Moscovei este prea "emoţională"

Ambasadorul Rusiei la Naţiunile Unite, Vasili Nebenzia, a avertizat mai multe ţări din Consiliul de Securitate al ONU că sunt pline de „emoţie” din cauza crizei dintre Ucraina şi Rusia.

Nebenzia a criticat Consiliul de Securitate pentru „o serie de declaraţii foarte emoţionale, evaluări categorice şi concluzii de amploare”.

„Aş dori să îi invit pe colegii noştri occidentali să se gândească de două ori, să lase emoţiile deoparte şi să nu înrăutăţească situaţia”, a spus el în timpul unei reuniuni de urgenţă a Consiliului de Securitate al ONU care a avut loc luni seară.

Cu câteva ore înainte, Rusia declarase cele două regiuni separatiste – unde Ucraina a luptat cu rebelii susţinuţi de Moscova în ultimii opt ani – sunt republici independente şi a trimis trupe în zone pentru o operaţiune de „menţinere a păcii”.

Membrii Consiliului de Securitate au condamnat pe scară largă acţiunile Rusiei.

Linda Thomas-Greenfield, ambasadorul SUA la ONU, a etichetat mişcările Moscovei drept un atac la suveranitatea Ucrainei.

"El îi numeşte soldaţi de menţinere a păcii. Este o prostie. Ştim ce sunt ei cu adevărat", a spus ea, referindu-se la preşedintele rus Vladimir Putin. Ea a mai susţinut că operaţiunea rusă va crea un pretext pentru „invazia ulterioară a Ucrainei”.

„În încercarea de a redesena graniţele cu forţa, acţiunile Rusiei arată un dispreţ flagrant pentru dreptul internaţional”, a declarat ambasadorul Marii Britanii la ONU, Dame Barbara Woodward, Consiliului de Securitate.

„Ucraina califică fără echivoc acţiunile recente ale Federaţiei Ruse drept o încălcare a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei”, a declarat ambasadorul ucrainean la ONU, Serghei Kisliţa. El a adăugat că, deşi ţara sa are dreptul la autoapărare în temeiul Cartei ONU, aceasta este, de asemenea, „angajată pe o cale paşnică şi diplomatică”.

Între timp, ambasadorul Chinei la ONU, Zhang Jun, a declarat că ar trebui depuse toate eforturile pentru a găsi o „soluţie diplomatică” la criza din Ucraina şi a cerut tuturor părţilor implicate „să caute soluţii rezonabile pentru a aborda preocupările reciproce pe baza egalităţii şi a respectului reciproc”.

"Situaţia actuală din Ucraina este rezultatul multor factori complecşi. China îşi adoptă întotdeauna propria ei poziţie, în funcţie de esenţa problemei", a spus el.

Nebenzia a răspuns criticilor aduse ţării sale dând vina - pentru ordinul Moscovei de desfăşurare a trupelor în regiunile separatiste Lugansk şi Doneţk - pe Ucraina, invocând „planurile militariste ale Kievului” şi „bombardamentele şi provocările” Ucrainei împotriva zonelor separatiste.

El a spus că implicarea Rusiei în Lugansk şi Doneţk – cunoscută sub numele de regiunea Donbas – a fost o încercare de a îndeplini „aspiraţiile” celor care locuiesc acolo, invocând dorinţa rezidenţilor de a „utiliza limba maternă şi de a-şi învăţa copiii în acea limbă”.

Nebenzia a acuzat, de asemenea, guvernul ucrainean că a adoptat o „retorică agresivă” faţă de Donbas, că a refuzat să poarte dialoguri cu reprezentanţii săi şi că a desfăşurat „aventuri militare” în regiune – toate acestea, a spus el, au făcut ca Ucraina să „distrugă în cele din urmă” acordurile de la Minsk.

Acordurile de la Minsk au fost semnate în 2014 şi 2015 între Rusia, Ucraina şi Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa, cu scopul de a stabili pacea în estul Ucrainei. Acordurile includ termeni pentru încetarea focului şi retragerea forţelor străine, a echipamentelor militare şi a mercenarilor.