Alina Gorghiu: "PSD pregăteşte o adevărată miercurea neagră în Parlamentul României"
alte articole
PNL se opune "categoric" modificărilor propuse la Regulamentul Camerei Deputaţilor care conferă o super-imunitate şi, dacă regulamentul va fi adoptat în forma propusă, îl va ataca la Curtea Constituţională (CCR), a declarat marţi Alina Gorghiu, co-preşedinte al PNL.
"PNL se opune categoric oricăror modificări ale Regulamentului Camerei Deputaţilor prin care se îngreunează procedurile de avizare a cererilor justiţiei privitoare la deputaţi. Dimpotrivă, noi credem că este nevoie de simplificarea acestor proceduri, conform proiectului de lege pe care PNL l-a depus încă din vara trecută. Vom contesta Regulamentul la Curtea Constituţională în cazul în care majoritatea PSD din Camera Deputaţilor ar merge înainte cu planul de a transforma acest for în instanţă.", scrie Gorghiu, pe pagina sa de Facebook.
Potrivit co-preşedintelui PNL, partidul lui Victor Ponta "pregăteşte o adevărată miercure neagră în Parlamentul României – în plenul Senatului căutând să respingă avizarea cererilor DNA privitoare la senatorii (foşti miniştri) Dan Şova şi Darius Vâlcov, iar în plenul Camerei Deputaţilor urmând să voteze pentru superimunitate."
Reamintim că, pe 17 martie, Comisia de regulament a aprobat, proiectul de Hotărâre privind modificarea şi completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor, în care sunt strecurate modificări esenţiale privind imunitatea parlamentarilor, care, după ce vor fi adoptate, le vor oferi noi pârghii aleşilor certaţi cu legea.
Potrivit gândul.info, deputaţii vor să modifice Regulamentul Camerei astfel încât, de acum înainte, cererile procurorilor DNA să conţină toate "motivele concrete şi temeinice".
O tentativă similară a avut loc şi în 2013, când erau în curs de modificare Statutul deputaţilor şi senatorilor, iar parlamentarii şi-au introdus aceleaşi prevederi care să le ofere o protecţie sporită în faţa procurorilor.
"Cererea ministrului justiţiei trebuie să conţină temeiul legal şi motivele concrete în cazul respectiv care justifică măsura solicitată. Cererea este însoţită de probele considerate relevante şi puse la dispoziţie de către parchet, care stau la baza motivelor invocate", aşa suna modificarea făcută în ianuarie 2013.
CCR nu a aprobat însă aceste modificări pentru că o astfel de prevedere ar conduce la concluzia că "Senatul sau Camera Deputaţilor se pot pronunţa asupra calificării juridice a faptei imputate sau asupra temeiniciei acesteia". Cu alte cuvinte, sintagma "motivele concrete şi temeinice" ar da noi atribuţii parlamentarilor, atribuţii pe care le au doar magistraţii, Comisia juridică transformându-se astfel într-o instanţă de judecată.
Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, dând un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.
