Afrin: forţele kurde cer sprijinul Damascului în lupta împotriva Turciei

Forţele kurde din Afrin au cerut sirienilor sprijin militar în lupta lor împotriva rebelilor susţinuţi de turci. Orice intervenţie a Damascului va marca o schimbare dramatică a alianţelor în războiul sirian ce durează de aproape şapte ani.

Teatrul de război al Siriei a continuat să se amplifice joi, când autorităţile kurde din Afrin au publicat o declaraţie în care au cerut sprijin armatei siriene pentru a se apăra împotriva asaltului turcesc în desfăşurare.

“Cerem statului sirian să îşi respecte obligaţii suverane faţă de Afrin şi să îşi protejeze graniţele cu Turcia în faţa atacurilor ocupantului turc... şi să trimite forţele armate siriene pentru a proteja frontierele din zona Afrin”, se precizează în declaraţie.

Între timp, co-preşedintele Consiliului Executiv din Afrin, Othman Al-Sheikh Issa, a declarat pentru AFP că preşedintele sirian Bashar al-Assad “ar trebui să se opună acestei agresiuni” şi să nu “permită avioanelor turceşti să zboare în spaţiul aerian sirian”.

“Considerăm Afrin o parte inseparabilă a teritoriului sirian. Orice atac asupra Afrin este un atac asupra tuturor oamenilor regiunii şi asupra suveranităţii statului sirian”, a adăugat Issa.

Noua poziţie a autorităţilor kurde marchează un semnificativ pas înapoi de la eforturile precedente de a crea un stat suveran kurd care acoperă sudul Turciei, nordul Siriei şi nordul Irakului, inclusiv regiunea Afrin. Această regiune a fost guvernată de o administraţie semi-autonomă dominată de partide kurde timp de câţiva ani pe fondul absenţei soldaţilor sirieni în zonă.

Noi alianţe?

Asaltul aerian şi terestru al Turciei împotriva forţelor kurde în Afrin, cunoscut sub numele de “Operaţiunea Ramura de Măslin” a deschis un nou front în războiul sirian şi ar putea, din nou, să ducă la o schimbare a alianţelor între facţiunile de la sol implicate în conflict sau între sponsorii lor străini.

Sâmbăta trecută, Turcia a lansat o ofensivă transfrontalieră în Siria, încercând să strivească grupul de luptători kurzi YPG, pe care îl consideră terorist.

Ofensiva a declanşat tensiuni diplomatice între Turcia şi SUA, ambii fiind aliaţi NATO. SUA susţine luptătorii YPG din nordul Siriei în lupta împotriva militanţilor jihadişti din aşa-zisul Stat Islamic, spre nemulţumirea Turciei. Spre deosebire de Washington, Ankara insistă că YPG are legături cu Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), care este interzis în Turcia.

Ministrul turc pentru Afaceri Europene, Omer Celik, a afirmat pentru AFP că actuala campanie din nordul Siriei protejează “interesele legitime de securitate” ale Turciei, adăugând că protejează şi securitatea Europei.

Deşi Assad este unul dintre principalii opozanţi ai Turciei în regiune, nu este clar dacă liderul sirian va ceda apelurilor autorităţilor kurde.

Eforturile kurzilor de a-şi crea propria administraţie suverană în interiorul graniţelor Siriei au alarmat de mult timp oficialii din Damasc, precum şi pe cei din Ankara. Assad a respins în repetate rânduri ideea unui stat kurd suveran şi în trecut a ameninţat că îi va înlătura pe cei care “trădează” Siria.

De asemenea, Turcia insistă că a încheiat un acord cu guvernul rus, principalul susţinător al lui Assad, înaintea lansării atacului asupra forţelor kurde din Siria. Totuşi, Assad a condamnat atacul turcilor, iar adjunctul ministrului sirian de Externe, Faisal Mekdad, a avertizat săptămâna trecută că forţele guvernamentale ar putea doborî avioanele de luptă turceşti care pătrund în spaţiul aerian al Siriei.