Afaceri nucleare germane cu urmă ruseasă
La 3 iulie 2004, Valeri Bogomolov, pe atunci secretar general al partidului proprezidenţial 'Rusia Unită' şi persoană de încredere a lui Vladimir Putin, a declarat, în cadrul unei întâlniri cu manageri ai industriei nucleare germane desfăşurate în spatele uşilor închise la sediul de la Berlin al concernului EnBW, că în Rusia există peste 200 de reactoare nucleare, 2.000 de depozite pentru deşeuri şi materiale radiocative, precum şi 5.200 de mari surse de radiaţie, iar ţara nu mai poate asigura securitatea acestora, relatează cotidianul german Sueddeutsche Zeitung.
Potrivit protocolului de la şedinţă deţinut de ziarul german, Bogomolov ar mai fi declarat că numărul de nereguli din industria nucleară rusă a crescut cu 47%, iar cel al problemelor apărute în activitatea centralelor nucleare şi a întreprinderilor de combustibil nuclear - cu 84%.
Documentul, care conţine o succintă prezentare a dezbaterii din 2004, a devenit cunoscut opiniei publice datorită anchetei ce vizează afacerea privind plăţile dubioase şi relaţiile ruseşti ciudate ale gigantului energetic german EnBW. Potrivit unor informaţii oferite de insideri, cu lobbyistul rus Andrei Bâkov, care a participat la întâlnirea confidenţială alături de importanţi manageri ai industriei nucleare germane, a colaborat nu doar EnBW: Bâkov era solicitat întotdeauna în cazurile când erau necesare relaţii cu Rusia, notează Sueddeutsche Zeitung.
Toate cele patru mari concerne energetice germane, care au primit raportul despre starea catastrofală a industriei nucleare ruseşti, nu au permis acestor informaţii să iasă la suprafaţă. RWE şi EnBW au participat la reuniunea de la Berlin, Eon şi Vattenfall au primit, după toate probabilităţile, protocoale corespunzătoare. Cu toate acestea, în loc să bată alarma, ele au preferat să claseze discuţiile sub parafa 'strict secret' şi să îngroape dosarul în dulapurile lor, îşi exprimă indignarea cotidianul german.
Potrivit autorilor articolului, reprezentanţii domeniului nuclear german intenţionau să conteste decizia guvernului federal al Germaniei privind renunţarea la energetica nucleară, iar informaţiile privind insuficienta siguranţă a obiectivelor nucleare ar fi redus radical probabilitatea amânării deciziei pentru o lungă perioadă.
După cum dezvăluie documentele confidenţiale pe care le invocă autorii articolului, Bâkov, fost diplomat şi, posibil, agent KGB, participa foarte des la mari afaceri nucleare cu companii germane. De exemplu, în 2011 EnBW i-a cedat mini-firmei Eurepa care îi aparţinea lui Bâkov şi care era înregistrată într-un paradis fiscal, cantonul elveţian Zug, o comandă pentru organizarea a două afaceri gigantice pentru achiziţionarea de combustibil în valoare totală de 380 de milioane de euro.
Firmele lui Bâkov au jucat în afacerile EnBW un rol mult mai important decât se cunoştea înainte, subliniază Sueddeutsche Zeitung. Chiar şi angajaţii concernului german şi-au exprimat în 2001 uimirea în legătură cu cât de mare era anvergura acestei cooperări. Potrivit informaţiilor de audit din 2001, 35% din aprovizionarea energetică a EnBW depindea de un singur furnizor de combustibil.
În martie 2005, judecătorii care au primit ordin de expertiză au exprimat supoziţia că plăţile către Eurepa se puteau dovedi în final mită pentru persoane cu drept decizional din cadrul Ministerului rus al Energiei Nucleare (Minatom).
În finalul articolului, Sueddeutsche Zeitung adaugă că EnBW neagă orice suspiciune în acest sens şi insistă asupra caracterului legal al tuturor operaţiunilor realizate.
