A cincea zi de proteste faţă de proiectul Roşia Montană

A cincea zi consecutivă de proteste în Capitală. Aproximativ 1.000 de persoane, majoritatea tineri, s-au adunat joi seară în Piaţa Universităţii pentru a protesta faţă de proiectul exploatării miniere pe bază de cianuri de la Roşia Montană.

România asistă în prezent la cele mai mari manifestaţii ecologiste din istoria sa post-comunistă, în contextul în care de cinci zile, pe teritoriul ţării şi chiar şi în afara ei, mii de oameni au ieşit în stradă pentru a-şi exprima nemulţumirea pentru aprobarea proiectului Roşia Montană.

O parte din protestatari au venit înarmaţi cu pancarte, banere, tobe şi sticle de plastic, pe care le-au bătut ritmic de asfalt pentru a face zgomot.

”Uniţi, salvăm Roşia Montană”, au strigat manifestanţi, care sunt cetăţeni din toate păturile societăţii. Aceştia au ocupat zona fântânii de la Universitate şi au fost flancaţi de cordoane de jandarmi.

Cerinţele protestatarilor sunt clare - anularea contractului cu Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), retragerea proiectului de lege privind exploatarea de la Roşia Montană, interzicerea exploatărilor cu cianuri în ţară, precum şi introducerea zonei Roşia Montană în patrimoniul UNESCO.

Protestatari au scandat: "Popor de oi, ieşiţi din casă, vă mănâncă lupii", "Uniţi, salvăm Roşia Montană", "Vrem cultură, nu cianură", "Zi de zi aici vom fi", şi "PDL şi USL, aceeaşi mizerie". Au fost afişate banere de genul: "Ei, aur! Noi, cianură!", "Politicienii pleacă, cianura rămâne", "Arab Spring, Turkish Summer, Romanian Autumn", "Ăsta e doar preambulul, vă aşteaptă Istanbulul", "Premierul zice da, deputatul zice nu, doctorul ce zice?" şi "Ape curate, nu cianurate".

Guvernul a decis la 27 august să aprobe proiectul de lege care reglementează exploatarea minereurilor din Roşia Montană. Proiectul a intrat acum în circuitul parlamentar şi necesită aviz, raport şi vot final în fiecare dintre cele două camere legislative urmând ca, ulterior, să meargă la promulgare.

Această decizie a stârnit revolta oamenilor din mai multe localităţi, care de duminică au ieşit în stradă ca să protesteze. Proteste similare au avut loc şi la Roşia Montană, Timişoara, Bistriţa, Cluj-Napoca, Iaşi, Braşov, Bârlad, Târgu Mureş, Alba Iulia, şi chiar în Viena, Budapesta, Praga, Londra şi Bruxelles.

”Din 1 septembrie în Piaţa Universităţii şi în alte zeci de oraşe începe războiul cu Uniunea Social Liberală şi guvernarea acesteia. Unul civic, nonviolent dar determinat şi fără compromisuri. (...) Roşia Montană a ajuns să reprezinte o înfruntare mai mare, ireconciliabilă, între politicienii corupţi, mituiţi de companii şi comunităţile locale susţinute de grupările civice”, a declarat Claudiu Crăciun, unul dintre liderii mişcării de protest din ianuarie 2012.

Acordul dintre stat şi RMGC

Proiectul de lege care a trecut recent de Guvern aprobă acordul dintre statul român şi compania Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) privind măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană.

Potrivit acordului, acţionarul majoritar al RMGC va transfera în etape, cu titlu gratuit către acţionarul minoritar controlat de statul român, o cotă de 5,69% din capitalul social al RMGC. Participaţia indirectă a statului român urmează să ajungă la 25%, iar redevenţa încasată de statul român, cu opţiunea încasării în natură, va fi de numai 6% din valoarea producţiei. Condiţia este că toate autorizaţiile necesare să fie emise la timp, reiese dintr-un draft al Acordului între Guvern, Gabriel Resources şi Roşia Montană Gold Corporation.

În cadrul acestui proiect de lege se mai prevede declararea proiectului ca fiind de utilitate publică şi de interes naţional deosebit, precum şi modificarea unor acte normative în materia exproprierilor şi autorizaţiilor de construcţie. Exploatarea ar urma sa înceapă în noiembrie 2016, după ce va fi aprobat planul urbanistic zonal până la sfârşitul acestui an.

Compania Roşia Montană Gold Corporation deţine la Roşia Montană, prin concesionare în vederea exploatării, cel mai mare zăcământ de aur din ţară, estimat la circa 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint. Compania Gabriel Resources deţine în prezent 80,69% din proiectul Roşia Montană.

Proiectul Roşia Montană, care timp de mai mulţi ani a fost blocat din cauza disputelor referitoare la protecţia mediului.

Acordul văzut prin ochii criticilor

Guvernul Ponta a fost intens criticat pentru decizia de a aproba proiectul printr-o lege specială în loc să dea o hotărâre de guvern.

”Sunt un partizan al mineritului, dar nu poţi face ceva împotriva societăţii şi calea nu este să păcăleşti lumea. Să dedici o lege Roşiei Montane este o laşitate. Nu e nevoie de o lege, ci e suficientă o hotărâre de Guvern. E tipică laşitatea actualului Guvern. Guvernul trebuia să anunţe că dezbatem în Guvern problema, ar fi perceput semnalele societăţii şi deschidea un dialog”, a declarat recent Traian Băsescu.

În cadrul unui interviu pentru Epoch Times, Remus Cernea, preşedintele Partidului Verde critica decizia lui Victor Ponta:

”Este regretabil că Guvernul vine cu un astfel de proiect de lege întrucât acesta în esenţă suspendă statul de drept. De ce? Practic structura întregului proiect vizează eliminarea tuturor barierelor legislative împotriva proiectului minier pe baza de cianuri de la Roşia Montană. Aşadar, toate acele legi care împiedicau proiectul de la Roşia Montană, acum vor fi modificate, sau suspendate, pentru a se permite iniţierea acelui proiect cu impact devastator asupra mediului. Această iniţiativă a Guvernului sper să se lovească de un refuz al Parlamentului, sper ca Parlamentul să aibe înţelepciunea să refuze, să respingă o astfel de iniţiativă”.

Nici din interiorul USL criticile nu s-au lăsat aşteptate.

"Aşa cum a anunţat că va face Daciana Sârbu, soţia lui Ponta, aşa voi face şi eu. Prefer să stau în lanţuri decât să accept aşa ceva. Am citat spusele ei şi voi proceda la fel, asta e atitudinea mea de parlamentar", a declarat vineri senatorul PNL Sorin Roşca Stănescu, adăugând că sunt "destul de mulţi" parlamentari USL care se opun proiectului.

Senatorul PSD Gabriela Creţu a precizat că nu va vota un astfel de proiect, subliniind că acesta nu ar trebui votat prin lege specială: "Proiectul va fi trimis Parlamentului, nu înseamnă că a şi trecut. E clar, există poziţii distincte şi în grupul politic al PSD, şi în USL, şi în Parlament. Dacă proiectul este cel care circulă, nu voi vota un asemenea proiect, nu atât din cauza cianurilor, cât pentru că nu cred că e corect să votăm legi speciale pentru situaţii speciale, legea e aceeaşi pentru toţi”.

Liderul UDMR Laszlo Borbely nu vede cu ochi buni proiectul: “Vine o firmă privată, investeşte, are criteriile sale. Nu ştiu cum poate fi această investiţie considerată de interes public şi de interes naţional în aceste condiţii. Probabil în Parlament vom discuta şi vom pune aceste întrebări”.

Victor Ponta se justifică

”Eu am luat o decizie curajoasă şi controversată. Îmi asum criticile. Dacă ministerele nu emiteau autorizaţiile, companiile implicate ne dau în judecată şi cer despăgubiri statului român sumele previzionate, circa 2 miliarde de dolari. Din acest motiv am făcut toată partea tehnică de negociere, nu am luat nicio decizie privind respingerea sau aprobarea. Parlamentul e singurul for legitim şi constituţional unde se poate dezbate”, a explicat Victor Ponta.

”Parlamentul e locul ideal de dezbatere şi informare. Dacă ţineam în continuare la Guvern, aşa cum am moştenit alte proiecte, în care laşitatea guvernului anterior nu a permis soluţii, trebuia să plătim despăgubiri”, a continuat premierul.

În ceea ce priveşte protestele, premierul Ponta a susţinut că le consideră ”absolut democratice şi am tot respectul pentru proteste atât timp cât nu a existat nici o manifestare violentă”, dar ”dacă luaţi exemplul SUA, Marii Britanii, există opinii pro şi contra şi când e vorba de război - cel care decide e Parlamentul”.