70 la sută din culturile agricole sunt îngheţate: Care este soluţia pentru a recupera o parte dintre acestea?

Peste 70 la sută din culturile agricole semănate toamna trecută sunt îngheţate, consideră specialiştii de la Institutul de Fitotehnie "Porumbeni", care au făcut primele analize privind starea recoltei din acest an.

Potrivit prognozelor, în acest an, suprafeţele semănate cu orz vor fi cele mai mult afectate. Iar suprafeţele semănate cu grâu de toamnă, care au fost compromise, vor fi înlocuite cu porumb.

Temperaturile de peste minus 30 de grade din ultimele două săptămâni au afectat cel mai mult orzul şi grâul care nu au reuşit să încolţească, iar porumbul va substitui culturile grâu compromise.

În acest sens, directorul Institutului de Fitotehnie "Porumbeni", Vasile Pogoja, a menţionat că "70 la sută vor fi afectate culturile de toamnă, pentru că 70% constituie semănăturile care au intrat în iarnă neformate sau gradul de dezvoltare a acestora era la încolţire, până la formarea primei frunze. În anul acesta va creşte rolul porumbului care va substitui o parte din semănăturile care vor suferi".

Şi viţa de vie a suferit considerabil în urma îngheţurilor. Potrivit datelor preliminare ale specialiştilor, în raionul Criuleni, cel puţin 25 la sută din recoltă va fi compromisă.

Deci toţi agricultorii vor suferi pierderi colosale în acest an din cauza îngheţurilor.

Din această cauză ei vor trebui să adopte măsuri urgente pentru a recupera măcar o parte din pagube.

Potrivit Publika.TV, mulţi mizează pe suportul statului. Autorităţile însă spun că vor putea da un răspuns doar după evaluarea tuturor pagubelor.

Reînsămânţarea terenurilor cu culturi de primăvară ar fi o alegere, dar e criză de seminţe, a menţionat fermierul Alexei Ivanov, în cadrul unei emisiuni de la Publika.TV, concretizând: "Este mai dificil să găsim acele seminţe pentru culturi de primăvară, care este un deficit în Republica Moldova. Eu nu-mi închipui cum ieşim în primăvară cu aceste suprafeţe şi de unde vom lua sămânţă de grâu. Va trebui să o procurăm, dar sămânţa este scumpă".

Plantarea suprafeţelor cu legume ar fi o altă alternativă, însă fermierii nu vor avea unde să-şi vândă producţia, consideră Alexandru Suslari, preşedinte Uniagroprotect, care a mai declarat că "trebuie gândit foarte bine din punct de vedere al marketingului privind pieţele de desfacere. Putem cu un optimism rezervat să spunem că pieţele există, dar sunt ocupate. Concurenţa este destul de serioasă".

Deci ultima speranţă a agricultorilor este sprijinul din partea statului. Acesta ar putea fi acordat însă după ce Ministerul Agriculturii va evalua pierderile înregistrate, care vor fi cunoscute abia la începutul lunii martie.

În acest sens, ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov a precizat: "Noi suntem în discuţii pentru a găsi modalitatea mai eficientă de a susţine agricultorii. Măsura numărul unu în regulamentul de subvenţionare este practic compensarea ratei dobânzii creditelor. Vom veni şi vom anunţa ce putem face în plus în ceea ce prevede regulamentul de subvenţionare în agricultură".