1 Decembrie 1918 - ”simbol al unităţii românilor”

La data de 1 Decembrie 1918, Adunarea Naţională de la Alba-Iulia, formată din 1.228 de delegaţi, susţinuţi de peste 100.000 de oameni din tot Banatul şi Transilvania, adunaţi la eveniment, au adoptat o Rezoluţie care a stabilit unirea tuturor românilor din Transilvania şi Banat cu România.

Anul 1918 a încununat o întreagă evoluţie istorică, ce se înscrie în ansamblul general european, caracterizat prin construirea de noi state naţionale, ca urmare a aplicării principiului dreptului popoarelor la autodeterminare.

Românii din Basarabia şi Bucovina se uniseră deja cu România, în acelaşi an, în 27 martie/9 aprilie, respectiv în 15/28 noiembrie.

Marea Unire a fost realizată şi în contextul sfârşitului Primului Război Mondial, al mişcării de eliberare a popoarelor şi a propagării principiilor naţionalităţilor în Europa.

Legea Unirii a fost ratificată printr-un decret din 11 decembrie 1918 de regele Ferdinand I şi votată în unanimitate în şedinţa din 29 decembrie de Camera Deputaţilor.

Cei 1228 de delegaţi ai românilor „din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească” au votat Rezoluţia care „decretează unirea acelor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România. Adunarea Naţională proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al naţiunii române la întreg Banatul cuprins între râurile Mureş, Tisa şi Dunăre”.

Rezoluţia Unirii, la care Iuliu Maniu a avut o contribuţie semnificativă, a fost citită de Vasile Goldiş în prezenţa a peste 100.000 de participanţi.

Ziua de 1 Decembrie ca Ziua Naţională a României este stabilită de Constituţia din 2003.

Istoricul Florin Constantiniu, marchează astfel semnificaţia istorică a zilei de 1 decembrie 1918:„…Marea Unire din 1918 a fost şi va rămâne pagina cea mai sublimă a istoriei româneşti. Măreţia sa stă în faptul că desăvârşirea unităţii naţionale nu este opera nici a unui om politic, nici a unui guvern, nici a unui partid; este fapta istorică a întregii naţiuni române, realizată într-un elan râvnit cu putere, din străfundurile conştiinţei unităţii neamului, un elan controlat de fruntaşii politici, pentru a-i călăuzi cu inteligenţă politică remarcabilă spre ţelul dorit […]. Nu o victorie militară a stat la temelia României Mari, ci actul de voinţă al naţiunii române de a-i da armătura teritorial-instituţională, care este statul naţional. […]”

Dar aceasta este privită şi cu rezerve. Istoricul Neagu Djuvara propune revenirea la data de 10 mai ca Zi Naţională, pentru că atunci se marchează independenţa statului român.

"Alegerea datei de 1 Decembrie ca Zi Naţională nu a fost potrivită, a fost conjuncturală, făcută de Parlamentul de după revoluţia din decembrie 89, oarecum echipa democraţiei originale a lui Ion Iliescu…1 Decembrie nu este data României mari. Este data când două provincii, Transilvania şi Banat, au cerut să intre în Regatul României. Cu două zile înainte ceruse Bucovina. Cu şase zile înainte ceruse Basarabia. Şi toate patru au fost acceptate de şeful statului, adică de Regele Ferdinand, la 24 Decembrie. Deci data când s-a născut România Mare este 24 Decembrie, nu 1 Decembrie! Pe de altă parte, mai există un motiv foarte practic. O sărbătoare naţională e bine să fie ţinuă într-un anotimp cu soare, în care vremea să te îndemne la bucurie, oamenii să poată dansa în stradă. Ce te faci la 1 Decembrie, când se văd aburii vorbitorilor ieşind din gură şi când bieţii ostaşi îngheaţă ?....”

Cu toate acestea, 1 Decembrie reprezintă "un simbol al unităţii românilor". "1 Decembrie 1918 este încheierea unui proces istoric pe care şi-l doreau românii din întreg teritoriul locuit de ei şi faptul rămâne absolut simbolic”, spune istoricul Geogeta Filliti.

Programul evenimetelor de Ziua Naţională

Parada militară de 1 Decembrie din Bucureşti va avea loc şi anul acesta în Piaţa Constituţiei, nu la Arcul de Triumf pentru că lucrările de renovare ale monumentului nu au fost terminate nici acum.

Peste 2.600 de militari şi specialişti, cu 360 de mijloace tehnice, din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Protecţie şi Pază, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi Poliţia Locală Bucureşti vor participa, la parada militară de Ziua Naţională a României, în Piaţa Constituţiei din Bucureşti.

Militarilor români li se vor adăuga detaşamente de militari din Bulgaria, Polonia, Republica Moldova, Statele Unite ale Americii şi Turcia.

Toate străzile din jurul Casei Poporului sunt închise până la ora 16.00, parcarea maşinilor fiind interzisă. Poliţiştii de la rutieră vor fi în trafic şi vor direcţiona autoturismele pe rute ocolitoare, iar punctele de acces pentru a ajunge în piaţă sunt la intrarea dinspre B-dul Unirii, la intersecţia B-dul Libertăţii cu B-dul Naţiunile Unite sau intrarea dinspre Calea 13 Septembrie.

Şeful statului, Klaus Iohannis va transmite, de la Palatul Cotroceni, de la ora 10.00, un mesaj cu ocazia Zilei Naţionale a României, iar de la ora 11.00 va participa la parada militară din Piaţa Constituţiei.

Tot astăzi este şi Ziua Porţilor Deschise la Guvern.

Palatul Victoria va putea fi vizitat între orele 11,00 — 16,00. Începând cu ora 11,00, premierul Dacian Cioloş va participa la parada militară organizată cu ocazia Zilei Naţionale a României, în Piaţa Constituţiei din Bucureşti, după care va veni la Palatul Victoria.

De asemenea, românii care vor vizita sediul Guvernului vor fi întâmpinaţi de vicepremierul Vasile Dîncu, de ministrul pentru Consultare Publică şi Dialog Civic, Victoria-Violeta Alexandru, şeful Cancelariei primului-ministru, Ioan Dragoş Tudorache, şi secretarul general al Guvernului, Sorin Sergiu Chelmu.

Accesul se va face pe la intrarea principală. Vor putea fi vizitate: Sala Muntenia (unde se desfăşoară şedinţele Guvernului), Sala Dobrogea, Sala Transilvania (unde sunt organizate ceremoniile oficiale), Sala Moldova (unde au loc întâlnirile oficiale ale primului-ministru cu înalţi oficiali străini), precum şi Centrul de presă.