Victoria taberei anti-sistem în alegerile americane - un Brexit pe steroizi

Victoria lui Trump în faţa forţelor combinate ale establishmentului politic - de ambele tabere - a establishmentului corporatist, a celui financiar şi a celui mediatic american nu face decât să sublinieze, dacă mai era nevoie, cât de mare este frustrarea oamenilor de rând faţă de clasa politică de pretutindeni.
Suporteri ai lui Donald Trump din Phoenix, Arizona se bucură la aflarea veştilor despre victoria lui Trump
Suporteri ai lui Donald Trump din Phoenix, Arizona se bucură la aflarea veştilor despre victoria lui Trump (LAURA SEGALL/AFP/Getty Images)

Deşi SUA încă numără voturile, candidatul republican, Donald Trump, este câştigător în cursa pentru preşedinţia americană.

Ultimele rezultate îl arătau pe Trump având 274 voturi electorale, cu mult în faţa candidatului democrat, Hillary Clinton, care a reuşit să adune numai 215. Având peste 270 de voturi electorale, victoria lui Trump este asigurată.

Deşi mass media americană a păstrat o tăcere sumbră asupra rezultatelor parţiale care sugerau victoria lui Trump în cursul zilei de marţi, un articol New York Times publicat în timpul serii îl plasa pe Trump câştigător într-o proporţie de 95%, spulberând visurile democraţilor care - asemenea majorităţii analiştilor politici - păreau convinşi că aşa-numita "maşinărie Clinton" va învinge din nou.

Miliardarul american s-a evidenţiat de-a lungul campaniei sale printr-un discurs extrem de simplu, repetitiv, transmitând mesaje anti-sistem, clare şi uşor de reţinut, adesea considerate de analiştii politici drept stupide.

Pe de altă parte Trump a vorbit milioanelor de americani dezamăgiţi şi frustraţi de elitele care se îndepărtează tot mai mult de contractul social şi de mandatul pe care îl au - de a asigura buna funcţionare prezentă şi bunăstarea viitoare a naţiunii pe care o conduc.

Trump este cunoscut pentru poziţia lui critică faţă de globalism şi în particular faţă de establishmentul neoliberal care l-a pus în practică - în special cel de factură democrată. Atitudinea lui anti-establishment l-a făcut pe Trump să susţină, de-a lungul ultimilor ani, numeroase "teorii ale conspiraţiei" precum cea a certificatului fals de naştere al actualului preşedinte american Barack Obama.

Deşi candidat din partea Partidului Republican, Donald Trump a funcţionat, pentru o bună parte a campaniei sale electorale, asemenea unui candidat independent. În special după publicarea unei înregistrări cu comentarii de natură sexuală făcute de miliardar, Trump a pierdut o parte din electorat, dar şi sprijinul multor republicani de vârf, astfel că a trebuit să facă faţă establishmentului democrat - redutabila maşinărie politică a clanului Clinton - dar şi a establishmentului republican care i-a retras susţinerea şi chiar a celui media, care a înclinat vizibil în favoarea lui Hillary Clinton.

Având fonduri de campanie mult mai mici decât cele ale candidatului democrat - care a primit donaţii copioase (!) din partea marii finanţe şi a marilor corporaţii, Trump a beneficiat, în campania sa, de sprijinul multor avertizori de integritate, în special de dezvăluirile făcute de organizaţia Wikileaks, care a publicat amănunte despre scandalurile ce au învăluit de la început până la sfârşit clanul Clinton.

Indiferent dacă Trump îşi menţine sau nu linia politică afişată în campania electorală, un lucru este clar: s-a terminat cu "business as usual" şi cu corupţia fără frontiere. Resentimentele şi frustrarea maselor, în ultimă instanţă a Istoriei, la adresa clasei politice nu mai poate fi ignorată.

Trump vine la putere găsind o Nouă Romă descompusă de corupţia din lumea finanţelor, aflată pe marginea unei adevărate crize constituţionale cauzate de corupţie politică şi abuzuri sistematice de putere - care afectează buna funcţionare a instituţiilor americane.

Pe plan extern, mai ales din cauza politicii externe falimentare dusă de administraţia Obama, SUA este în prezent trasă pe marginea teatrului de operaţiuni din Orientul Mijlociu şi a celui din Marea Chinei de Sud. Confuzia semnalelor mixte date de Washington şi corupţia clasei politice americane au făcut că mulţi dintre aliaţii tradiţionali ai SUA să se orienteze către alţi poli de putere - Rusia şi China.

Dacă Trump va reuşi cu adevărat să urmeze linia sa anti-sistem - dezavuând tratatele comerciale "globaliste", păguboase pentru cetăţeanul de rând - să creeze măreţie pentru America - aşa cum suna sloganul său electoral - sau măcar să oprească dezintegrarea celei mai mari supraputeri, asaltată de o lume tot mai complexă, va rămâne de văzut.

Dar un lucru rămâne de luat în calcul, pentru orice politician, pentru orice partid politic - s-a terminat cu "business as usual" şi cu corupţia fără frontiere. Resentimentele şi frustrarea maselor, în ultimă instanţă a Istoriei, la adresa clasei politice nu mai poate fi ignorată.

Indiferent cum va încerca establishmentul să frâneze schimbarea, din acest punct al istoriei lumea umană va avea parte de mari surprize, deşi poate ele nu vor fi evidente imediat.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Externe