Vaccinul antigripal - argumente pro şi contra

Vaccinul antigripal - argumente pro şi contra
Vaccinul antigripal - argumente pro şi contra (Facebook)

La fiecare început de sezon de iarnă, polemica legată de problema vaccinării antigripale revine în atenţia opiniei publice. Opiniile pro şi contra vaccinării sunt împărţite în rândul oamenilor, astfel că nu puţină lume renunţă să facă vaccinul antigripal de teama unor posibile efecte adverse.

Dar totuşi, cele mai avizate argumente vin din partea specialiştilor în boli infecţioase.

Vaccinul antigripal - argumente pro şi contra. Ce este gripa?

Să începem prin a face diferenţa între gripă şi banala răceală, două noţiuni distincte, dar care creează adesea confuzie în rândul oamenilor. Răceala este o stare de curbatură, provocată de virusurile banale, adenovirusuri, rinovirusuri, care se vindecă spontan, în maximum 1 săptămână, fără riscul unor complicaţii. Gripa reprezintă o boală infecţioasă determinată de virusul gripal care circulă la fiecare început de toamnă-iarnă şi care netratată corect poate duce la multiple complicaţii. Cea mai frecventă complicaţie este pneumonia. După un episod de gripă, mai pot să apară rinita, sinuzita, bronşita, otita medie şi probleme cardiace sau musculare. Meningita şi encefalita sunt alte două complicaţii, dar mai rare.

Principalele simptome ale gripei sunt: prezenţa febrei, durerile de cap, durerile generale, oboseală, slăbiciune musculară, senzaţie de epuizare, nas înfundat, dureri de gât, tuse, jenă în piept etc.

Tratamentul trebuie început cât mai rapid şi constă în administrarea de medicamente antivirale, doar la recomandarea medicului.

Vaccinul antigripal - argumente pro şi contra. Ce sunt vaccinurile?

Vaccinurile ajută corpul să producă anticorpi împotriva bolilor infecţioase care ne pun viaţa în pericol. Când un germen invadează corpul, sistemul imunitar îl recunoaşte ca fiind intrus. Acest lucru declanşează o cascadă de evenimente. Sistemul imunitar produce anticorpi, molecule specializate ce se lipesc de celulele invadatoare şi fie le inactivează, fie le marchează pentru distrugere. Celulele specializate ale sistemului imunitar caută şi găsesc germenii şi celulele în care germenii se înmulţesc. Alte celule ale sistemului imunitar „îşi amintesc” germenii, aşadar data următoare când un germen de acelaşi tip încearcă să invadeze corpul, sistemul imunitar va fi capabil să declanşeze o reacţie imediată.

Vaccinurile oferă o scurtătură a acestui proces imunitar declanşând reacţii imune protectoare înainte de invazia germenilor. Asta oferă corpului un avans crucial ce îi permite să prevină infecţiile periculoase sau să facă forme mai puţin grave ale acestora.

Vaccinul antigripal - argumente pro şi contra. Ce conţin vaccinurile antigripale

Vaccinul antigripal conţine, în general, trei tipuri de tulpini virale inactivate. Virusurile gripale incluse în vaccin sunt cultivate pe ouă embrionare, apoi sunt inactivate şi purificate. În vaccinul antigripal nu sunt introduse virusuri „vii”. De aceea, nu este posibil să ne îmbolnăvim de gripă după administrarea unui asemenea vaccin.

După vaccinare, sistemul imunitar începe să producă anticorpi contra proteinelor virale din vaccin. Dacă ulterior persoana vaccinată intră în contact cu un virus gripal real, anticorpii se fixează pe virusul gripal care pătrunde în corp şi îl anihilează. Datorită acestei acţiuni, persoanele imunizate nu se îmbolnăvesc de gripă sau fac forme uşoare, cu simptome reduse.

Compoziţia vaccinului antigripal se schimbă în fiecare an, în funcţie de virusurile gripale aflate în circulaţie în sezonul respectiv. Trebuie ştiut că virusul gripei suferă frecvent mutaţii, de aceea vaccinul trebuie reînnoit de la an la an.

Reţeaua de supraveghere a gripei care aparţine Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) identifică noile virusuri gripale şi le comunică agenţiilor internaţionale ale medicamentului. Acestea transmit informaţiile laboratoarelor care produc noul vaccin.

În ciuda reactualizării permanente, protecţia şi eficienţa vaccinului antigripal nu sunt niciodată garantate 100%, ci variază de la an la an în funcţie de virulenţa şi potenţialul virusurilor gripale de a suferi noi mutaţii, dar şi de răspunsul imun al fiecărei persoane în parte.

Conform Agenţiei Europene a Medicamentului, pentru sezonul gripal 2015-2016, vaccinul are următoarea compoziţie:

- tulpină A/California/7/2009 (H1N1)

- tulpină A/Elveţia/9715293/2013 (H3N2)

- tulpină B/Phuket/3073/2013

Vaccinul antigripal - argumente pro şi contra. De ce pro?

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), în Europa, epidemiile anuale de gripă sunt asociate cu o morbiditate şi mortalitate ridicată. Centrul European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (ECDC) estimează că, în ţările Uniunii Europene (UE)/ Spaţiul Economic European (SEE), în medie, aproximativ 40.000 de persoane mor prematur în fiecare an din cauza gripei.

Potrivit specialiştilor, cea mai eficientă metodă de prevenire a gripei este vaccinarea antigripală. Aceasta protejează persoana vaccinată faţă de virusurile gripale circulante în sezonul respectiv, cuprinse în vaccin, nu şi faţă de toate tipurile de virusuri care dau simptomatologie asemănătoare gripei, dar au evoluţie mai uşoară.

La grupele de risc (femeile gravide, persoanele instituţionalizate sau din colectivităţi, vârstnicii peste 65 de ani şi persoanele care suferă de boli cronice), beneficiile vaccinării antigripale se traduc prin reducerea numărului de cazuri, a complicaţiilor şi a deceselor cauzate de virusul gripal. Vaccinarea atenuează propagarea gripei sezoniere, reducând astfel semnificativ şi cheltuielile publice cu tratamente medicale.

În rândul populaţiei active, vaccinarea împotriva gripei reduce costurile asociate cu pierderea de productivitate. Datorită rapidităţii răspândirii gripei, epidemiile anuale determină un grad ridicat de absenteism la locul de muncă, iar costurile asociate productivităţii scăzute reprezintă o componentă semnificativă a impactului financiar al bolii la nivelul societăţii. Unele companii aleg să investească în fiecare an în vaccinul gripal pentru a-şi proteja angajaţii şi a reduce astfel costurile asociate cu absenteismul.

Vaccinarea personalului medico-sanitar împotriva gripei îi protejează pe aceştia şi totodată oferă protecţie indirectă întregii populaţii, în special a celor cu risc de complicaţii, prin reducerea expunerii la virusul gripal.

Medicii recomandă vaccinarea încă de la începutul sezonului, din luna octombrie sau noiembrie, pentru că organismul are nevoie de cel puţin două săptămâni să fabrice anticorpi.

Vaccinul antigripal - argumente pro şi contra. De ce contra?

Pentru că anul trecut, vaccinul s-a dovedit mai puţin eficient decât în mod normal, din cauza unei mutaţii a tulpinilor virale circulante. Astfel că eficienţa acestuia este un aspect intens dezbătut de cei care sunt pro şi contra vaccinului antigripal. Vaccinul antigripal din sezonul 2015-2016 asigură o rată de protecţie de 50%, faţă de numai 13% a vaccinului antigripal de iarnă trecută, potrivit specialiştilor.

S-au instalat de-a lungul timpului bariere de percepţie în rândul oamenilor, iar cei de la Comisia Europeană le-au identificat ca fiind:

- percepţia scăzuta a riscului de îmbolnăvire

- teama de posibilele efecte secundare ale vaccinării

- lipsa de încredere în eficacitatea vaccinării

- atitudini generale anti-vaccinare

- probleme legate de cost, disponibilitate şi confort

- dezinformarea generată de mass-media

- lipsa de informaţii exacte cu privire la gripă şi vaccinare.

În plus faţă de aceste bariere, au fost identificaţi şi alţi factori: proces anevoios de recuperare a costurilor de vaccinare; stimulente financiare limitate pentru medicii de familie pentru vaccinarea antigripală; stimulente fiscale limitate pentru companii pentru a-şi vaccina angajaţii şi scepticism sau grad de conştientizare scăzut în rândul personalului medical.

În lipsa unor politici sanitare consecvente, toate aceste suspiciuni şi semne de întrebare apărute la nivelul populaţiei şi amplificate de presă au generat un comportament de respingere şi refuz al vaccinării în general, implicit al vaccinării antigripale.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă vaccinarea antigripală în primul rând a persoanelor la risc (personal medical, persoane peste 65 ani, persoane cu afecţiuni cronice, gravide), dar şi a copiilor cu vârsta peste 6 luni.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Știință