Reporterii Epoch Times încep să fie hărţuiţi de Poliţia din Hong Kong

Poliţia din Hong Kong instalează un cordon pentru a limita accesul oamenilor la un protest într-un mall, 11 august 2020
Poliţia din Hong Kong instalează un cordon pentru a limita accesul oamenilor la un protest într-un mall, 11 august 2020 (Isaac Lawrence/AFP via Getty Images)

Doi reporteri care lucrau pentru ediţia din Hong Kong a publicaţiei Epoch Times au declarat că au fost urmăriţi de persoane care ar fi agenţi de securitate.

Epoch Times este una dintre puţinele publicaţii care îşi mai permit să critice Partidul Comunist Chinez, majoritatea mass-media având deja poziţii pro-Beijing sau fiind finanţate parţial de Beijing.

Sarah Liang, o reporteră a Epoch Times şi gazda unui popular canal pe Youtube, unde intervievează activişti locali proeminenţi pro-democraţie, a descoperit că un bărbat de vârstă mijlocie, în costum negru, o urmărea în timp ce aştepta să traverseze o stradă din apropierea cartierului Cheung Sha Wan, pe 10 august.

Incidentul s-a petrecut în jurul orei 14:00, când Liang intenţiona să ia masa cu un prieten. Suspectul, unul dintre puţinii oameni de pe stradă la acel moment, vorbea în cantoneză la telefon în timp ce arunca priviri în direcţia femeii. Liang a spus că s-a alarmat după ce a observat că bărbatul o urmărea de la o distanţă foarte mică, însă după câţiva paşi, a crezut că l-a pierdut. Dar în scurt timp a dat din nou peste el, iar omul a dispărut când reporterul a început să îl privească fix.

Liang a intrat într-un mall din apropiere şi s-a prefăcut că face cumpărături. Privind din interior, a văzut că bărbatul rămăsese afară. A dat mai târziu peste el, aparent o aştepta la uşă. După ce Liang a început să vorbească cu el, bărbatul s-a întors imediat şi s-a îndepărtat în grabă.

Liang a surprins o fotografie cu spatele, la plecare.

Un alt reporter Epoch Times, care locuieşte pe Insula Hong Kong, a observat o maşină de poliţie parcată în apropierea reşedinţei sale, în aceeaşi zi.

Incidentele au avut loc după ce Poliţia din Hong Kong a operat o arestare de mare amploare a magnatului Jimmy Lai, în vârstă de 71 de ani, fondatorul ziarului local pro-democraţie Apple Daily, sub suspiciunea de colaborare cu forţe străine, încălcând noua lege de aşa-zisă "securitate" impusă de regimul comunist asupra Hong Kong-ului.

În timpul arestului, aproximativ 200 de poliţişti au percheziţionat redacţia de ştiri de la Apple Daily, la un moment dat escortându-l pe Lai încătuşat prin birouri.

Beijingul şi-a întărit controlul asupra centrului financiar după ce a impus legea de aşa-zisă securitate naţională, care incriminează secesiunea, subversiunea, activităţile teroriste şi coluziunea cu străinii, pedepsindu-le în stil comunist, inclusiv cu închisoarea pe viaţă.

Cunoscuta activistă Agnes Chow a declarat, într-o postare pe Facebook, că, în ultimele zile, mai multe grupuri de trei-patru bărbaţi patrulau în afara casei sale de dimineaţă până seara, deşi locuieşte într-o zonă rurală. Chow, celebră pentru activitatea sa pro-democraţie, a fost arestată şi ea luni.

„Este şocant, dar voi continua să fac lucrurile în care cred”, a scris Chow pe 9 august. Joshua Wong, un alt activist cunoscut în Hong Kong, a scris de asemenea recent despre autovehicule suspecte care îl urmăresc.

Indicele libertăţii de presă din Hong Kong a scăzut deja de pe locul 18 în 2002 până la 80 în 2020, potrivit Index World Press Freedom al organizaţiei Reporteri Fără Frontiere. China continentală ocupă locul 177 din 180.

Legea de aşa-zisă "securitate naţională" care a intrat în vigoare în ajunul datei de 1 iulie - marcând cea de-a 23-a aniversare a revenirii fostei colonii britanice la guvernarea chineză - conţine „o serie de dispoziţii care ar putea persecuta jurnaliştii”, a spus Steven Butler, coordonatorul programului din Asia pentru Comitetul pentru apărarea jurnaliştilor (CPJ), din New York, într-o declaraţie din 11 august.

Legea este vagă în descrierea infracţiunilor.

Guvernul-marionetă din Hong Kong a publicat norme detaliate de punere în aplicare o săptămână mai târziu, spunând că legea permite poliţiei să percheziţioneze orice spaţii sau dispozitive electronice căutând probe şi să transmită date individuale fără mandat judecătoresc, deschizând, practic, posibilitatea unor abuzuri.