Proiectul PSD de modificare a Legilor Justiţiei a ieşit la lumină

Proiectul de modificare a Legilor Justiţiei, promovat de ministrul PSD Tudorel Toader pe fundalul unor dezbateri intense în spaţiul public, a fost într-un final publicat pe site-ul MJ.
Tudorel Toader(Ministrul Justitiei),
Tudorel Toader(Ministrul Justitiei), (Florin Chirila/Epoch Times)

Ministerul Justiţiei condus de Tudorel Toader a publicat, miercuri seară, controversatul proiect de modificare a Legilor Justiţiei, aflat în prezent pe masa Consiliului Superior al Magistraturii pentru avizare.

"Proiectul îşi propune să aducă modificări, în principal, prevederilor privind evaluarea profesională, promovarea în funcţii de execuţie la instanţe şi parchete, numirea în funcţii de conducere la instanţe şi parchete, reglementarea situaţiilor în care magistraţii sunt în imposibilitatea de a-şi exercita funcţia, precum şi eficientizarea managementului instanţelor şi parchetelor", se arată în expunerea de motive a proiectului postat pe site-ul MJ, citată de Agerpres.

Actul normativ prevede numirea procurorului general şi a procurorilor şefi ai DNA şi DIICOT de către CSM la propunerea ministrului Justiţiei, preluarea Inspecţiei Judiciare de către Ministerul Justiţiei, precum şi înfiinţarea unei direcţii specializate în efectuarea urmăririi penale pentru infracţiunile săvârşite de magistraţi.

"Pe propunerile legislative publicate în seara asta, ministrul Justiţiei controlează numirile procurorilor şefii din marile parchete -Parchetul General, DIICOT şi DNA- şi îşi subordonează Inspecţia Judiciară. Ca pe timpul Rodicăi Stănoiu! Grav, Preşedintele României poate fi ocolit în procedura de numire a şefului Curţii Supreme. A ignorat efectiv mesajele SUA, Germaniei şi Comisiei Europene", a comentat Ionel Stoica, jurnalist specializat în domeniul justiţiei, pe pagina sa de Facebook.

În ceea ce priveşte numirea procurorului general şi a procurorilor şefi ai DNA şi DIICOT, proiectul prevede că aceştia vor fi selectaţi dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani.

"Modificarea formulei de numire în aceste funcţii dă eficienţă atât rolului Consiliului Superior al Magistraturii de protejare a independenţei sistemului judiciar, cât şi dreptului şi obligaţiei ministrului justiţiei de a veghea asupra modului în care se realizează conducerea parchetelor. În acest fel, legea specială atribuie ministrului justiţiei un rol în procedura de numire în funcţie a procurorilor cu funcţii de conducere menţionaţi mai sus, dându-se substanţă prevederilor art. 132 alin. (1) din Constituţie care prevede că 'procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei'", se precizează în expunerea de motive.

În acelaşi timp, ministrul Justiţiei va avea prerogativa de a selecta candidaturile pentru funcţiile de conducere, având obligaţia ca la finalul procedurii sa înainteze CSM cel puţin două propuneri de numire, iar CSM, în cadrul unei proceduri transparente, va dispune asupra numirii în funcţia de conducere.

Referitor la Inspecţia Judiciară, proiectul prevede că va trece de la CSM la Ministerul Justiţiei, măsură "menită să asigure aplicarea principiului echilibrului puterilor în stat şi al controlului reciproc între acestea".

"Aspectele de fond privind procedura disciplinară în faţa Inspecţiei Judiciare şi a secţiei Consiliului Superior al Magistraturii rămân în vigoare, însă cele care privesc organizarea şi funcţionarea Inspecţiei Judiciare sunt preluate, doar cu modificările izvorâte din reorganizarea Inspecţiei, de Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. Sunt introduse unele modificări referitoare la statutul inspectorilor judiciari din cadrul Inspecţiei Judiciare, prevăzându-se expres că inspectorii judiciari sunt numiţi prin concurs pe un mandat de 4 ani, dintre cei cu cel puţin 10 ani vechime în magistratură", se menţionează în expunerea de motive.

Proiectul de lege mai stabileşte că, în termen de şase luni de la intrarea în vigoare a legii, să se reglementeze organizarea şi funcţionarea, în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a unei direcţii specializate în efectuarea urmăririi penale pentru infracţiunile săvârşite de judecători şi procurori.

Reamintim că propunerile lui Toader au fost criticate dur atât de societatea civilă şi de şefi parchetelor din ţară, convocaţi de procurorul general Augustin Lazăr, precum şi preşedintele Klaus Iohannis care le-a catalogat drept un atac la adresa independenţei justiţiei.

Pentru a citi integral proiectul intraţi aici.