China plănuieşte să depăşească SUA în transplanturile de organe. Dar sunt declaraţiile ei credibile?

China a susţinut recent că are aproape 300.000 de donatori înregistraţi şi s-a lăudat că va depăşi Statele Unite în ceea ce priveşte transplanturile de organe până în 2020, însă creşterea explozivă a donaţiilor şi transplanturilor de organe sunt alarmante.
Medici cărând organe pentru transplant la un spital din provincia Henan, China, 16 august  2012
Medici cărând organe pentru transplant la un spital din provincia Henan, China, 16 august  2012 (Sohu.com)

China a susţinut recent că are aproape 300.000 de donatori înregistraţi şi s-a lăudat că va depăşi Statele Unite în ceea ce priveşte transplanturile de organe până în 2020, în timpul unei conferinţe importante privind transplantul de organe, ce a avut loc în oraşul Kunming din sud-vestul Chinei, între 3 şi 5 august.

Aceste declaraţii privind creşterea explozivă a donaţiilor şi transplanturilor de organe constituie un motiv de alarmă, potrivit dr. Torsten Trey, director executiv al organizaţiei Doctori Împotriva Recoltării Forţate de Organe (Doctors Against Forced Organ Harvesting/DAFOH).

Dr. Trey a vorbit cu reporteri Epoch Times într-un interviu recent, subliniind preocupările sale legate de transparenţa sistemului chinez de transplant de organe şi arătând posibilitatea abuzurilor continue.

Epoch Times: China a declarat că are aproape 300.000 de donatori de organe înregistraţi şi a susţinut că a reformat cu succes sistemul de donare de organe. Credeţi că declaraţiile sunt credibile?

Dr. Torsten Trey: În Statele Unite, a durat aproximativ 20 de ani pentru a crea un sistem de donare. În China, mediul este şi mai conservator din punct de vedere al donaţiilor decât în ​​SUA. În mod tradiţional, poporul chinez se opune donaţiilor de organe. Şi în cazul particular al Chinei, există chiar un regulament potrivit căruia dacă un singur membru al familiei respinge donarea de organe de la o rudă decedată, organul nu poate fi procurat. Astfel, chiar dacă oamenii se înregistrează ca donatori de organe, există încă obstacole care nu există în S.U.A. De asemenea, odată ce o persoană este înregistrată, persoana nu moare de obicei în 2-3 ani de la înregistrare.

Dezvoltarea unui sistem voluntar, gratuit, de donare de organe ia timp. O dezvoltare rapidă este mai degrabă un semn că sistemul nu creşte în mod voluntar. Şi apoi există din nou întrebarea: de unde provin organele?

Epoch Times: Care sunt standardele pentru a determina dacă un organ este înregistrat într-un sistem de transplant transparent şi credibil? Cum diferă sistemul Chinei de cel al Statelor Unite şi al altor ţări dezvoltate?

Dr. Trey: Transparenţa şi trasabilitatea donatorilor de organe sunt criterii regăsite în principiile directoare ale OMS pentru transplant. Fără transparenţă, medicina de transplant se îndreaptă spre o cale foarte îngustă în care abuzul poate dezechilibra chiar principiile practicii medicale: medicina trebuie să salveze vieţi şi să nu facă rău, totuşi în medicina transplantului depinde de un organ de la altă persoană care să vindece un pacient. Dacă organul de transplant este achiziţionat într-un mod neetic, într-un mod în care viaţa donatorului este periclitată sau chiar luată, atunci aceasta ar încălca misiunea medicinii. Transparenţa şi trasabilitatea sunt cerinţele minime pentru a preveni astfel de abuzuri.

Pentru a evalua dacă un sistem de transplant şi donare de organe îndeplineşte aceste orientări ale OMS, un examinator independent trebuie să poată solicita - în orice moment şi pentru orice organ - date referitoare la provenienţa organelor, cine sunt rudele, cine este donatorul, care a fost cauza morţii şi dacă a existat un consimţământ voluntar, liber şi informat. Aceasta este o practică obişnuită în toate ţările occidentale.

În China, vedem contrariul: nu există acces pentru examinatori independenţi - cu excepţia poate a examinatorilor părtinitori - sau pentru examinatorii care nu cunosc concluziile anchetatorilor independenţi.

Epoch Times: Cum a reuşit China să scape de controlul independent? Şi ce ar atrage după sine?

Dr. Trey: Controlul necesită acces pe teren. China deţine controlul asupra acestuia; ei decid cine poate intra sau nu. Cea mai bună comparaţie se poate face cu lumea afacerilor. Dacă o companie doreşte să producă în interiorul Chinei, trebuie să colaboreze cu o companie chineză şi trebuie să-şi dezvăluie secretele tehnologice. Acest lucru este nemaiauzit în alte ţări, cred. La suprafaţă este doar o chestiune de confidenţialitate IT, dar la un nivel mai profund este cenzura pentru cine poate intra în ţară. La fel, în domeniul transplantului: acele organizaţii şi medici care au fost invitaţi şi care au primit acces la "inspectarea" centrelor de transplant sunt doar acei medici care au demonstrat de-a lungul anilor că scriu doar într-un stil favorabil regimului chinez. Este vorba de cenzură în controlul transplantului - ca în afaceri - ceea ce garantează că nu vor exista întrebări incomode sau investigaţii. Companiile şi medicii, care respectă cenzura chineză, au acces în ţară.

Cu alte cuvinte, prin selectarea persoanelor care pot intra în ţară, controlul cu adevărat independent este prevenit în mod sistematic. Dacă China ar fi într-adevăr deschisă la transparenţă, ei ar permite adevăraţilor critici, care ridică întrebări reale de examinare, să intre în ţară. Intenţia acestei strategii este de a păcăli comunitatea internaţională cu inspecţii pseudo-independente.

Epoch Times: Cum a răspuns Huang Jiefu, purtătorul de cuvânt al industriei transplantului de organe al Chinei, acuzaţiilor internaţionale că multe organe din China au provenit de la prizonieri de conştiinţă, în special de la practicanţii Falun Gong? De ce au spus că afirmaţiile erau "nefondate"?

Dr. Trey: În februarie 2017, în timpul vizitei la Vatican, Roma, Huang Jiefu a răspuns simplu că afirmaţiile referitoare la numărul victimelor Falun Gong au fost "nonsens". În afară de a spune că acest lucru este un nonsens, constatările anchetatorilor sau datele furnizate arată altfel.

Având în vedere că au fost lansate critici internaţionale de peste 11 ani, ar fi destul de uşor Chinei să permită anchetatorilor să intre în China şi să investigheze. Este surprinzător faptul că regimul chinez suportă criticile, în loc să respingă aceste afirmaţii, permiţând inspecţii internaţionale.

Există cărţi pline cu dovezi, sute de pagini de dovezi, cu nenumărate mărturii ale practicanţilor Falun Gong etc. Astfel, respingerea cu doar un singur cuvânt - "nonsens" - este absolut inadecvată. Dar, într-o oarecare măsură, dovedeşte că acuzaţiile şi dovezile sunt adevărate, cel puţin parţial, deoarece Huang Jiefu nu este capabil să ofere nici un răspuns pentru a contracara aceste afirmaţii.

Epoch Times: 30 de lideri ai societăţilor şi asociaţiilor de transplanturi de organe din alte ţări au participat la recenta conferinţă de transplant din Kunming. Şi rapoartele mass-media chineze au citat experţi internaţionali din domeniul transplanturilor care apreciază reformele din sistemul transplantului de organe din China. Ce vreţi să le transmiteţi?

Dr. Trey: Este lăudabil dacă China sau orice altă ţară face reforme reale pentru a respecta standardele etice. Dar ar fi o greşeală fatală să aplaudăm astfel de reforme dacă acestea numai acoperă crime mai grave împotriva umanităţii. În acest caz, presupusele reforme nu pot fi considerate reforme, ci o manevră de amăgire a medicilor occidentali şi de acoperire a prelevării forţate de organe în curs de desfăşurare. Dacă reformele sunt lăudate în timp ce recoltarea forţată ascunsă a organelor de la practicanţii Falun Gong şi alţi prizonieri de conştiinţă continuă, atunci găsim această situaţie devastatoare în care răsună aplauzele, în timp ce oamenii nevinovaţi sunt sacrificaţi pentru organele lor.

În calitate de reprezentant al organizaţiilor medicale internaţionale, cineva are responsabilitatea de a considera starea victimelor în primul rând: reformele sunt bune, dar bunăstarea potenţialelor victime ale recoltării forţate de organe este primul lucru care trebuie garantat. Puteţi garanta că niciun prizonier de conştiinţă nu este ucis pentru organele sale? Dacă puteţi garanta, atunci nu ezitaţi să aplaudaţi. Dar dacă nu puteţi garanta că nici un practicant Falun Gong nu este supus recoltării forţate undeva în China, atunci reţineţi-vă aplauzele şi continuaţi să examinaţi. Orice altceva ar fi iresponsabil şi prematur.

Epoch Times: Într-un interviu acordat pentru Global Times - o sucursală a unei publicaţii care este purtătoarea de cuvânt al Partidului Comunist Chinez, Huang Jiefu a susţinut despre China că nu a fost prima ţară care a folosit deţinuţi ca sursă de organe.

Dr. Trey: Huang Jiefu a sugerat că SUA a inventat această practică de a folosi prizonierii executaţi ca sursă de organe. În acest interviu, el a sugerat, de asemenea, că SUA este "cea mai aglomerată ţară de trafic de organe din lume". Acest lucru este, desigur, fals. Şi este o ruşine pentru că mulţi dintre medicii care îl susţin cel mai mult provin din Statele Unite. Interesant, acesta a fost doar un interviu într-o publicaţie chineză şi este probabil puţin cunoscut în Occident despre cum Huang Jiefu vorbeşte despre colegii săi occidentali.

În afară de întrebarea istorică - care a fost prima - nu există absolut nici o îndoială că, din punct de vedere numeric şi abordare sistematică, China se află în cel mai mare delict. În ultimii 20 de ani, au ucis cel puţin sute de mii de oameni pentru organele lor.

Cu relatarea lui Li Chen.