O publicaţie din Hong Kong dezvăluie crime ale fostului ţar al securităţii chineze

Zhou Yongkang, fostul şef al Securităţii chineze
Zhou Yongkang, fostul şef al Securităţii chineze (Prakash Singh / AFP / Getty Images)

O revistă din Hong Kong a expus, recent, unele dintre crimele şi fărădelegile sexuale comise de fostul ţar al securităţii chineze, Zhou Yongkang, la scurt timp după arestarea unor foşti asociaţi ai acestuia.

Se crede că revista Chengming Magazine este apropiată facţiunii conduse de Xi Jinping şi că este folosită pentru a face dezvăluiri în cazuri importante, bazându-se pe surse din Beijing. În ultima ediţie, revista arată că a obţinut un document în cadrul căruia se discută crimele comise de Zhou Yongkang.

Pentru o perioadă de timp, Zhou a fost unul din cele mai puternice personaje ale regimului chinez şi a reuşit să transforme forţele de securitate în al ”doilea centru de putere”, rivalizând numai cu secretarul general al partidului, a afirmat Wang Hua din partea Epoch Times China.

Ţarul securităţii a fost arestat oficial pe 1 august, 2014, iar până acum este cel mai mare ”tigru” prins în aşa numita campanie anti-corupţie lansată sub protecţia lui Xi Jinping.

Din informaţiile obţinute de Chengming, pe lista crimelor comise de Zhou se află ”încălcarea repetată a disciplinei politice, organizaţionale şi confidenţiale”.

De asemenea, acesta a „dezvăluit secrete de Partid şi de stat” de şapte ori şi a furnizat informaţii chiar şi instituţiilor străine, potrivit raportului publicaţiei.

Pe lista de infracţiuni comise de Zhou se află ”adulterul cu mai multe femei ca parte a unui schimb pentru putere politică şi bani”. Publicaţia oferă o serie de detalii despre infracţiunile sexuale comise de Zhou de-a lungul carierei sale, raportând despre relaţiile extraconjugale şi ”relaţiile indecente” ale acestuia începând din 1985, pe când Zhou era primar şi secretar adjunct municipal de partid al oraşului Panjin aflat în nord-estul provinciei Liaoning.

S-a mai raportat că, în 1998, Zhou a întreţinut relaţii cu 27 de femei pe care le-a recompensat în schimbul favorurilor sexuale cu funcţii pentru care nu erau calificate. Publicaţia a mai relatat că din 2005, Zhou ar fi suferit de o boală venerică.

16 miliarde de dolari confiscaţi

Într-un articol anterior al publicaţiei din Hong Kong s-a raportat că Biroul pentru Inspecţia Disciplinei, braţul responsabil de campania de epurare lansată de facţiunea lui Xi Jinping, a desemnat o echipă specială pentru investigarea lui Zhou şi a asociaţilor săi din Comisia Centrală pentru Afaceri Politice şi Legislative - organul care controlează sistemul de justiţie şi securitate din China - din industria chineză a petrolului, şi din provincia Sichuan, unde Zhou îşi avea centrul de putere.

Potrivit documentelor, 313 rude şi asociaţi ai lui Zhou au fost arestaţi, inclusiv 11 vice-miniştri, 56 şefi de departamente, 14 rude şi 28 de persoane care lucrau direct pentru acesta. Pe parcursul arestărilor şi a procesului de colectare a informaţiilor care au compus dosarul lui Zhou s-au reţinut bunuri şi bani ajungându-se la 16 miliarde de dolari.

Printre bunurile confiscate sunt incluse: 326 de reşedinţe în diferite oraşe din China care au o valoare totală de 1,76 miliarde de yuani (aproximativ 282,55 de milioane de dolari); 42,850 de grame de aur, argint, şi monede de aur; 152,7 milioane de yuani, 275 de milioane de dolari, 662.000 de euro; 10.000 de lire sterline şi 55.000 de franci elveţieni.

De asemenea, s-au confiscat 62 de autovehicule, inclusiv jeepuri militare şi autobuze de turism; 55 de tablouri, printre care opere de artă ale unora dintre cei mai renumiţi pictori mondiali, având o valoare de aproximativ 1 miliard de yuani (160,5 milioane de dolari).

S-a descoperit că Zhou avea o colecţie impresionată de arme de foc care includea cinci exemplare de arme diferite care proveneau din Germania, Rusia, Anglia şi Belgia, cât şi 11.000 de gloanţe.

În plus, s-au descoperit 647 de conturi bancare şi alte 117 conturi bancare în valută. Conturile, care aparţineau lui Zhou sau rudelor, au fost înfiinţate în 12 instituţii financiare diferite. De asemenea, s-au găsit şi 930 de conturi sub pseudonime, nume false şi pe numele unor companii, care conţineau 37,7336 de miliarde de yuani (6,06 miliarde de dolari).

Printre activele confiscate se află o serie de titluri de valoare în domeniul petrolier, aeronautic, viticol şi cel financiar, având o valoare totală de 51,3 miliarde de yuani (8,24 miliarde de dolari), cât şi obligaţiuni şi titluri de valoare străine în valoarea de 170 de milioane de yuani (27, 29 de milioane de dolari). Multe din conturile bancare înfiinţate de Zhou aveau nume false, precum Zhou Anping, Zhou Niantong sau Zhou Xianlai.

În baza listei publicate de Chenming, activele confiscate în timpul anchetei lui Zhou au însumat peste 100 de miliarde de yuani, sau 16,5 miliarde de dolari.

Cele mai grave crime comise de Zhou

Zhou Yongkang a urcat în ierarhia Partidului Comunist Chinez ajutându-l pe fostul secretar de partid Jiang Zemin să implementeze persecuţia pe care a lansat-o în 1999 împotriva disciplinei spirituale Falun Gong, care număra între 70 şi 100 de milioane de aderenţi.

Implicarea lui Zhou în persecuţie, inclusiv în răpirea, închiderea, torturarea şi uciderea a mii de practicanţi Falun Gong, l-au determinat pe Jiang să-l recompenseze cu o poziţie în Comitetul Politic Permanent Central, aparatul central al Partidului, cât şi cu funcţia de şef al securităţii din China, aparat care s-a dezvoltat enorm pe parcursul persecuţiei, atât ca număr de agenţi cât şi ca fonduri.

În acest condiţii, Jiang Zemin, ajutat de Zhou cât şi de alţi oficiali din sistemul militar, politic şi cel medical, au organizat un sistem de trafic de organe folosindu-se de organele recoltate pe viu de la practicanţii Falun Gong închişi abuziv în numeroasele lagăre de muncă sau de tortură, centre de spălare a creierului (sau de ”reeducare") sau în închisorile ”negre” ale Partidului Comunist Chinez.

Potrivit lui David Kilgour, nominalizat la premiul Nobel pentru Pace, co-autor al cărţii Recoltarea sângeroasă, sistemul organizat de Jiang a ajuns să ucidă aproximativ 40.000 de persoane anual, în mare parte practicanţi Falun Gong, pentru organele lor, care au fost ulterior tranzacţionate pe piaţa neagră de organe internaţională şi internă.

În prezent, preşedintele chinez, Xi Jinping, se confruntă cu o mare dilemă. El poate publica toate ororile persecuţiei Falun Gong care durează deja de 15 ani şi poate cere pedepsirea vinovaţilor, inclusiv a rivalului său Jiang Zemin. Dar această cale, care va aduce o oarecare dreptate milioanelor de chinezi afectaţi de această persecuţie, va provoca un cutremur înăuntrul Partidului şi al societăţii – ceea ce probabil va distruge complet Partidul din temelii, deoarece nu numai aderenţii Falun Gong vor cere dreptate, ci şi zecile de milioane de năpăstuiţi, terorizaţi şi jefuiţi ai Chinei. Însă Xi Jinping va avea măcar şansa să fie conducătorul celor care cer schimbarea Chinei.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Externe