Ce caută China în Balcani



Premierul chinez Li Keqiang ia cuvântul la o conferinţă de presă alături de cancelarul german Angela Merkel în timpul unor consultaţii guvernamentale germano-chineze, 10 octombrie, în Berlin.
Premierul chinez Li Keqiang ia cuvântul la o conferinţă de presă alături de cancelarul german Angela Merkel în timpul unor consultaţii guvernamentale germano-chineze, 10 octombrie, în Berlin. (Adam Berry/Getty Images)

Ca şi summitul Europa Centrală şi de Est – China de la Bucureşti, întrunirea şefilor de guverne de la Belgrad de săptămâna trecută a avut ca scop intrarea Chinei pe uşa din dos pe pieţele europene şi creşterea influenţei sale în ţări precum Serbia - care nu aplică deocamdată legislaţia UE, pentru a putea apoi influenţa deciziile Uniunii. Beijingul promite să investească sume mari în infrastructura acestor ţări, iar banii iau minţile guvernelor care devin obediente faţă de regimul comunist, trădându-şi propriile valori.

Unul dintre marile planuri ale chinezilor discutate la summit a fost transformarea portului grecesc Pireu într-un hub pentru comerţul Chinei cu Europa. În acest scop, a fost semnat un acord de construire a unei căi ferate de mare viteză între Budapesta şi Belgrad, care ar urma să facă legătura cu portul Pireu, care este deja principala poartă de intrare a produselor chinezeşti în Europa.

”Se va constitui astfel un coridor între China şi Europa. Cu mai multe astfel de linii ferate, nivelul comerţului nostru va creşte. Suntem convinşi că vom termina lucrările în doi ani”, a spus premierul chinez Li Keqiang, citat de DW. ”Am construit un pod chinez în Belgrad şi în viitor vom construi un drum chinez, o autostradă care va lega Belgradul de centrul Serbiei şi o centrală energetică chineză”, a adăugat premierul chinez.

China momeşte statele din Balcanii de Vest cu promisiunea alocării a 10 miliarde de dolari pentru diferite proiecte de infrastructură în regiune. Li a ţinut să asigure aceste state că legăturile apropiate cu China vor aduce investiţii masive chineze în CEE şi noi pieţe de desfacere uriaşe pentru produsele lor în China. „Totul va fi realizat în conformitate cu politicile care sunt valide în UE. China susţine UE, procesele de integrare şi un euro puternic”, a mai spus Li Keqiang. În realitate, China caută să transforme Europa centrală şi de Est, cât şi ţările din Balcanii de Vest aspirante la UE în pieţe lucrative şi un cap de pod către restul UE. Beijingul are interesul să reducă timpul necesar pentru a transporta produsele exportate către Europa de Vest. Folosind ruta maritimă Suez-Grecia şi apoi calea ferată de mare viteză până în Europa occidentală, timpii aceştia s-ar reduce semnificativ.

Recent scriam despre noua ofensivă a Rusiei în Balcani, despre faptul că Moscova încearcă să oprească aderarea ţărilor din Balcanii de Vest la UE, legând aceste state mai puternic de Rusia prin cooperare militară, economică şi şantaj energetic. Reprezentanţii UE se arătau îngrijoraţi de apropierea Belgradului de Moscova şi cereau Serbiei să aplice sancţiuni Rusiei în cauza Ucrainei. Diferenţa dintre abordarea rusă şi cea chineză privind ţările din Balcani este că Moscova foloseşte o combinaţie de penetrare economică şi presiuni politice, în timp ce China merge pe o abordare strict comercială şi economică, prin care încearcă să facă dependente aceste state şi astfel să-şi crească influenţa indirect şi asupra UE.

În ultima zi a vizitei sale premierului chinez, acesta a inaugurat un pod în valoare de 226 miliarde de dolari, cea mai mare investiţie de infrastructură a Chinei în Europa. Pe lângă memorandumul de înţelegere cu China şi Ungaria pentru construirea căii ferate de mare viteză, de 370 de km, între Budapesta şi Belgrad, Serbia a semnat şi un acord pentru un împrumut de 608 milioane de dolari cu China Exim Bank pentru construirea unei noi centrale energetice pe baza de cărbune de 350 megawaţi.

”Summitul va da Serbiei şansa de a deveni centrul regiunii, prestigiu internaţional şi va îmbunătăţi turismul şi investiţiile. De partea chineză interesul este să aprobe împrumuturi pentru ţările sud-est europene şi să-şi aducă companiile acolo”, explica analistul economic sârb Milan Kovacevic pentru Balkan Insight.

Problema este că Beijingul încearcă să intre din nou pe uşa din dos în Europa, proclamând un parteneriat strategic cu Serbia, după ce Comisia Europeană interzisese statelor membre să permită participarea chinezilor la licitaţii publice atâta vreme cât China refuză să adere la acordul OMC privind achiziţiile publice. Nefiind membră UE, Serbia nu este supusă acestor restricţii privind companiile chineze. Acestea pot să ocolească restricţiile comerciale europene şi să exporte produse direct pe piaţa europeană, folosindu-se de acordurile de liber schimb pe care ţările din Balcani le au cu UE.

De partea sa, UE încearcă să determine China să joace după regulile ei, în relaţia bilaterală: să renunţe la subvenţii masive de stat pentru investitorii chinezi care duc la dumping şi la produsele ieftine chinezeşti care invadează Europa şi sufocă concurenţa.

Ce vor chinezii

Regimul de la Beijing are o influenţă foarte nocivă asupra acestor ţări – pe de-o parte le aserveşte economic prin bani, iar pe de altă parte le determină să-şi încalce propriile valori şi să adere la concepţia sa în care libertăţile, drepturile şi oamenii nu contează, ba chiar trebuie reprimate.

Planul Chinei nu vizează însă doar pătrunderea în UE via Serbia, ci şi să lege China, Asia Centrală şi Europa prin aşa numitul proiect Noua Cale a Mătăsii. Potrivit publicaţiei The Diplomat premierul chinez n-a mers întâmplător mai întâi la reuniunea anuală a Organizaţiei de Cooperare de la Shanghai (SCO) de la Astana, Kazahstan şi apoi la Belgrad. Beijingul încearcă să sporească conectivitatea regională şi comerţul şi să creeze o reţea intercontinentală dominată de China. Deja din timpul ultimului summit China-CEE desfăşurat la Bucureşti, Li a semnat câteva acorduri referitoare la infrastructură, energie şi comerţ în ideea extinderii Căii Mătăsii spre Europa. Scopul final al strategiei chineze este asigurarea unui acces mai bun la pieţele din Europa occidentală pentru produsele chineze.

Pentru a-l realiza este nevoie mai întâi de penetrarea unor sectoare strategice din ţări precum Serbia: infrastructură, energie, telecomunicaţii şi agricultură. Beijingul profită de starea proastă a economiilor acestor state şi nevoia lor de investiţii pentru a achiziţiona active strategice pe care le va folosi ca pârghii de influenţă asupra Europei de Vest, de care regiunea este legată.

Exportul de mentalitate

Episodul summitului de la Belgrad arată însă şi cum state UE sau aspirante la statutul de membru UE, care se vor a fi democratice, acţionează contrar principiilor de bază ale democraţiei sub mirajul banilor chinezi. Poliţia din Serbia a răpit nouă practicanţi Falun Gong veniţi la Belgrad pentru a aminti lumii de crimele Partidului Comunist Chinez şi de prigoana la care sunt supuşi oameni nevinovaţi în această ţară.

Mai mult, autorităţile sârbe au interzis orice fel de manifestaţie în marja summitului CEE-China, iar practicanţii Falun Gong au fost privaţi de libertate, li s-a refuzat libertatea de exprimare şi au fost deţinuţi arbitrar, fără să li se comunice motivele.

Autorităţile sârbe au încălcat astfel drepturi fundamentale pe care orice democraţie le respectă. Reacţia lor se încadrează într-un pattern tot mai frecvent şi îngrijorător de supuşenie şi slugărnicie faţă de de China. Nu este prima dată, când PCC dictează ţărilor gazdă cum trebuie îngropată problema persecutării practicanţilor Falun Gong, a tibetanilor şi a creştinilor chinezi. La summitul CEE-China de la Bucureşti, reporterii Epoch Times, ziarul care relatează pe larg despre încălcările grave ale drepturilor omului în China, au fost opriţi să participe. Iar în septembrie, un practicant Falun Gong venit la Guvern pentru a protesta paşnic împotriva vizitei vicepremierului chinez Zhang Gaoli, suspectat de genocid, tortură şi crime împotriva umanităţii pentru implicarea sa activă în persecutarea practicanţilor Falun Gong, a fost abuzat şi agresat de jandarmerie. Mai mult, reporterilor Epoch Times nu li s-a permis accesul nici la oportunităţile de imagine cu delegaţia chineză, în ciuda faptului că aveau acreditare permanentă la guvern.

Din aceste fapte rezultă clar că regimul de la Beijing are o influenţă foarte nocivă asupra acestor ţări – pe de-o parte le aserveşte economic prin bani, iar pe de altă parte le determină să-şi încalce propriile valori şi să adere la concepţia sa în care libertăţile, drepturile şi oamenii nu contează, ba chiar trebuie reprimate.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Opinii